Sâmbătă se împlinesc trei ani de când anchetatorii au încercat să obțină arestarea preventivă a lui Marin Condescu și a lui Viorel Temelescu, pentru că ar fi prejudiciat Pandurii cu milioane de lei, dar odată cu revenirea la clubul de fotbal a sindicatelor miniere ies la iveală informații care ar trebui să declanșeze anchete mai fulminante decât cele din toamna lui 2013. Echipa a avut milioane de euro în conturi în cursul ultimilor trei ani și, cu toate acestea, acum e în insolvență și chiar la un pas de faliment.

Cifrele oficiale, conturile bancare și actele contabile arată fără tăgadă că în ianuarie 2014, după ce Condescu s-a retras de la club, fiind sub control judiciar, Pandurii nu se putea plânge de resurse financiare.
Pe 3 ianuarie 2014 echipa avea în conturile sale 928.296,71 lei pentru ca la finele lunii, pe 28 și 31 ianuarie, să îi mai intre în conturi încă 450.000 de lei, respectiv, 6.584.148,74 lei. Pandurii era atunci vicecampioană, jucase pentru prima și ultima dată în grupele Europa League, iar banii veneau la club, chiar dacă fostul „manager privat” Laurențiu Ciurel tăiase orice finanţare din partea Complexului Energetic Oltenia. Pe 13 ianuarie clubul încasa în conturi aproape 2 milioane de euro, iar pe 17 ianuarie îi mai intrau încă 65.067 euro, cota cuvenită din transferul lui Vlad Chiricheș, de exemplu.
Trăgând linie, câteva milioane bune de euro erau în conturile echipei imediat după plecarea lui Condescu. Anul 2014 a fost însă unul în care CEO a finanțat cu 11.150.000 de lei Pandurii, asta însemnând alte câteva milioane de euro, suficient pentru ca boșii marilor cluburi bucureștene să facă scandal și să ceară socoteală pentru banii ce ajungeau din minerit la o echipă care terminase campionatul pe locul doi în locul cluburilor din capitală.

Mașinile jucătorilor
Cu toți acești bani în visteria clubului, asociații din acea vreme ai echipei nu au avut nicio problemă în a-l aduce pe Mihai Prunariu în fruntea Consiliului de Administrație. Așa cum a dovedit acum instanța de judecată în cazul lui Narcis Răducan, Prunariu nu ar fi putut să fie președinte pentru că nu reprezenta niciunul dintre membrii AGA de la Pandurii. Pe 11 martie 2014 el a condus primul Consiliul de Administrație fără ca în evidențele clubului să fi existat vreun proces verbal în care să fie consemnată decizia acționarilor de alegere a acestuia în funcția respectivă. Era suficientă voința colegilor de partid ai lui Prunariu de a-l aduce în funcția respectivă. Imediat după promovarea sa în postul de conducere, fostul președinte a condus o ședință de CA în care a pus în discuție o adresă a CEO de preluare a parcului auto al Clubului cu mandat de comodat. Erau vreo 15 autoturisme pe care jucătorii ce evoluaseră în Europa League le primiseră pentru jocurile bune pe care le făcuseră atunci.
CEO, prin Ciurel, formulase adresa numărul 953 din data de 26 martie 2014, pe 27 martie, a doua zi, Prunariu și cei din Consiliul de Administrație conformându-se. Au fost voci care au atras atenția că „mașinile nu pot fi date fără ca la Club să nu existe un câștig”. Replica de atunci a președintelui CA a fost ușor de anticipat, Prunariu spunând că „CEO suportă cheltuielile la Club și trebuie să le dăm”. Și date au fost, echipa cu pretenții europene ajungând să joace ca una de amatori, fiind la un pas de retrogradare. Culmea este că, după ce CEO a luat mașinile fotbaliștilor și le-a dat unor directori apropiați lui Laurențiu Ciurel sau colegilor de partid ai acestuia, chiar „managerul privat” a cerut un control de la Finanțe, în luna aprilie, pentru a vedea modul în care fotbaliștii foloseau autoturismele. Demersul de a duce mașinile în ograda CEO este unul ilegal, dar neanchetat de nimeni, Ordonanța 26/2000, în baza căreia funcționează Pandurii stipulând la articolul 4 că „Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor, personal nepatrimonial”. Adevărații fani ai echipei își mai amintesc probabil că toamna aceasta jucătorilor nu le lipseau doar mijloacele de transport pentru a ajunge la meciuri, ci și combustibilul cu care ar fi trebuit să fie alimentat autocarul echipei.

Comisioane la membrii CA-ului
În plină perioadă în care clubul avea încă milioane de euro la dispoziție, dar jucătorii arătau pe teren ca niște amatori, președintele CA-ului, Mihai Prunariu, le propune colaboratorilor săi ca fiecare membru din Consiliul de Administrație să primească o indemnizație de 1000 de lei. Era pe 8 iulie 2014, iar propunerea viza și ca fiecare membru să primească pe lângă mia de lei și câte 10% din primele acordate jucătorilor! Până atunci participările la ședințele respective erau neremunerate. Acesta era însă doar începutul pentru că în anul următor bugetul echipei avea să fie secătuit complet. Acționarilor clubului li se părea că lucrurile merg atât de bine la echipă că din 12 martie 2015 până anul acesta în 21 ianuarie nu a mai fost ținută nicio Adunare Generală a Acționarilor. Doar CA-ul se întrunea cât mai des, pentru că acolo fiecare ședință era remunerată.

”Pupila” Ioana
Ședința din 12 martie 2015 a fost prilejuită de readucerea lui Eugen Pârvulescu în fruntea echipei, fostul președinte zburând însă din funcție la fel de repede cum revenise. Cine își mai amintește declarațiile lui din momentul despărțirii nu are cum să uite momentul în care Pârvulescu se războia pe față cu „acest domn, doamnă Ioana, ce-o fi”, cel arătat cu degetul fiind pupila lui Laurențiu Ciurel și Ion Călinoiu în structurile administrative de la Pandurii. Pe 9 decembrie 2014 Ciurel face incredibila propunere prin care Complexul Energetic Oltenia să aibă un reprezentant al său „neplătit” în Consiliul de Administrație. „Neplătitul” a fost nimeni altul decât Dorin Ioana care a fost remunerat lunar cu peste 1000 de euro. În martie 2016 AGA decide înlocuirea lui Ioana din Consiliul de Administrație, dar, cu toate că pentru jucători deja nu mai erau bani, pupila independenților Ciurel și Călinoiu continuă să încaseze și leafa de la Pandurii până în august, când decide să plece la Cluj.
Între timp, clubul era bine manageriat de Narcis Răducan, președintele cu leafă de 8500 de euro și sporuri și comisioane și mai mari. Bomboana de pe colivă o reprezintă însă cesionarea de creanțe pe care fostul președinte a făcut-o în favoarea unei avocate din București care l-a reprezentat în procesele de la instanțele gorjene. Aproape 35.000 de lei din drepturile TV pe care echipa le așteaptă să le primească în ianuarie 2017 vor merge în conturile avocatei lui Răducan, avocată care anul trecut l-a ajutat și pe Mircea Rednic, de exemplu, să își recupereze o datorie de la Petrolul. Contractul de cesionare a creanțelor a fost făcut pe 14 octombrie 2016, în plină perioadă în care la Târgu Jiu erau demarate procedurile de intrare în insolvență, iar jucătorilor li se cerea să intre pe teren, deși nu primiseră vreun ban de luni bune.