„Ţara asta nu e moşia lui Traian Băsescu şi nici rezervaţia sectei demente şi fanatice în care s-a transformat PD. Nu o joacă la barbut Traian Băsescu. (…) Şeful statului să nu discute despre judeţe ca şi cum şi-ar schimba pantalonii cu Kelemen Hunor (...)”. Nu, nu e un discurs murdar al lui Corneliu Vadim Tudor, căruia i se mai spune V.C. Tudor, din cauza mizeriilor care îi ies din gură. Este un fragment desprins din conferinţa de presă de ieri a celui considerat de unii un lord al politicii româneşti – Crin Antonescu.

Preşedintele PNL a mai îndemnat românii să reacţioneze împotriva reorganizării administrativ-teritoriale prin „masive mişcări de protest paşnice, democratice, dar ferme şi categorice”. Ceea ce ar fi în regulă, avem dreptul să protestăm, din păcate nu prea mai avem determinare. Este a nu ştiu câta oară când opoziţia încearcă să scoată sute de mii de oameni în stradă şi eşuează lamentabil. Şi nu pentru că românii sunt nişte râme, ci pentru că nu mai există niciun partid politic care să inspire încredere.

Cum să crezi că reorganizarea ţării este bună sau rea, dacă nu înţelegi nimic din balamucul în care s-a transformat politica românească? Sigur că opt regiuni plus două judeţe sună ca dracu. Sigur că nu am auzit explicaţii convingătoare pentru care reorganizarea trebuie făcută musai în câteva luni. Sigur că sunt sute de întrebări la care am nevoie de un răspuns pentru a mă dumiri dacă povestea asta e bună sau rea. Dar nu ai cum să aflii răspunsuri în toată hărmălaia asta. Alegerile parlamentare sunt abia peste un an şi jumătate. De ce o fi atât de greu pentru politicieni să se bată în argumente, nu în jigniri?