Două treimi din primăriile gorjene nu au accesat fonduri europene în ultimii ani. Unele nici nu au încercat, dar altele de plâng că au făcut proiecte costisitoare, care au obţinut punctaje maxime, dar nu au fost finanţate. „Mi-am luat gândul de la proiecte europene, mă voi axa pe bugetul local”, spune supărat primarul din Bengeşti-Ciocadia. Alţi primari sunt optimişti şi speră că regionalizarea le va aduce mai mulţi bani europeni.

Aproximativ 70% dintre primăriile judeţului Gorj nu au reuşit să acceseze fonduri europene în ultimii ani, iar cele care au proiecte aprobate nu mai au bani să continue lucrările, întrucât nu-şi pot permite să asigure partea de cofinanţare.  

Reprezentanţii Consiliului Judeţean consideră că odată cu regionalizarea vor veni mai mulţi bani europeni în Gorj, întrucât primarii vor adera la asociaţii care vor putea accesa mai uşor fonduri de acest gen. „La nivelul judeţului Gorj, aproximativ 25-30% dintre primării au accesat şi au derulat proiecte finanţate cu fonduri europene. Cauzele pentru care nu s-a reuşit accesarea fondurilor europene sunt multiple. Pentru a accesa fonduri europene primăriile trebuie să asigure partea de cofinanţare. Neavând bani suficienţi pentru susţinerea parteneriatelor europene, primarii renunţă la proiecte. De asemenea, primăriile nu au specialişti care să întocmească proiecte, întrucât s-au făcut disponibilizări haotic”, a declarat Mădălina Ciolocoi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj. Aceasta a mai precizat că primarii s-au obişnuit să ceară banii de la Guvern. „O altă cauză ar fi obişnuinţa primarilor de a primi bani de la Guvern, o variantă mai simplă pentru ei. Deşi România e în Uniunea Europeană nu prea avem statut de europeni, speranţe tragem tot de la Guvern şi de la bugetul de stat. Cred că regionalizarea şi formarea asociaţiilor intercomunitare va conduce la creşterea proiectelor cu finanţare europeană”, spune Mădălina Ciolocoi.

Bani cheltuiţi pe proiecte eligibile, dar fără finanţare

Primarii gorjeni spun că au cheltuit sute de milioane de lei vechi pe proiecte care, deşi au fost declarate eligibile, au rămas fără finanţare. La Cătunele, nu s-au mai realizat lucrări cu fonduri europene de aproximativ 8 ani. „În urmă cu 8 ani am obţinut fonduri de la SAPARD pentru alimentarea cu apă. De atunci am mai încercat să accesăm fonduri europene pentru drumurile de luncă şi extinderea reţelei de canalizare. Am obţinut punctajul maxim, proiectele au fost declarate eligibile, dar fără finanţare. Am cheltuit peste 200 de milioane de lei vechi pentru un proiect care nu a obţinut finanţare nici în ziua de astăzi”, a declarat Florinel Ţuilă, primarul de la Cătunele.

Proiecte eligibile, dar fără finanţare, au avut şi comunele Hurezani şi Stejari. „Am depus proiecte pe Măsura 322 împreună cu Primăria Stejari pentru drumuri, apă, canalizare, cămin cultural şi after-school. Proiectele au fost declarate eligibile, dar fără finanţare. Vom încerca să mai depunem proiecte pentru infrastructură în funcţie de ce bani vom avea în buget”, spune Gheorghe Cîrstea, primarul de la Hurezani.

Glogova nu a depus niciodată proiecte  

Primăria Glogova nu a depus niciodată vreun proiect pentru accesarea de fonduri europene, după cum spune edilul local. „Din câte ştiu eu, Primăria Glogova nu a depus niciodată proiecte pentru fonduri europene. Avem nevoie de bani pentru canalizare, modernizarea reţelei de apă, asfaltare de drumuri, consolidarea unui pod, însă vom vedea dacă vom realiza proiecte pentru fonduri europene după ce vom primi bugetul. Rămâne să vedem dacă vom avea bani pentru a întocmi proiecte”, a declarat Alpredi Gheorghe, primarul de la Glogova.

Printre comunele care nu au primit niciodată vreun leu din parte Uniunii Europene se numără şi comuna Bengeşti-Ciocadia. „Noi nu am văzut niciodată vreun leu din partea Uniunii Europene, deşi am depus două proiecte în valoare totală de aproximativ 2,5 milioane de euro. Vroiam să asfaltăm un drum de 6,5 km, să reabilităm o clădire pentru primărie şi să facem un centru de permanenţă. Proiectele au fost respinse pe motivul că nu sunt avizate de arhitect”, a precizat Victor Geogia, primarul comunei Bengeşti-Ciocadia. Acesta şi-a luat gândul de la bani europeni întrucât nu mai este dispus să arunce pe apa sâmbetei bani din bugetul local pentru proiecte. „Păcat, că ne zbatem, plătim bani din bugetul local pentru proiecte, iar apoi nu primim nimic dacă nu avem o culoarea politică a guvernului aflat la conducere. Am cheltuit câteva sute de milioane pentru proiecte, însă mi-am luat gândul de la fonduri europene. Voi încerca să fac ce pot din bugetul local”, a menţionat Geogia.