In 1385 se face prima mențiune documentara a județului Jaleș din Tara Românească

In 1838 se înfiinţează la Iaşi, in Moldova, prima bibliotecă publică.

In 1938 a încetat din viata mareşalul roman Alexandru Averescu, preşedinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române;

Județului Jaleș

Pe teritoriul Gorjului de astăzi au existat trei județe: Jaleș, Motru și Gilort. Acestea au existat în jurul râurilor de la care au împrumutat și numele. Cel mai dezvoltat a fost județul Jaleș, capitala fiind Comuna Runcu de astăzi. Prima informație despre județul Jaleșul se găsește într-un document din 3 octombrie 1385, prin care domnul Țării Românești, Dan I, confirmă Mănăstirii Tismana dania sa din județul Jaleșului. Dania este reînnoită de Mircea cel Bătrân și Vlad Dracul.

În documentele vremii apar si satele de pe Jaleș cum ar fi Arcani, Tămășești, Bălești și Rasova amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV, Ceauru, Ungureni și Dușăști, ultima dispărută. Ultima mențiune a județului este datată în 20 octombrie 1444, în documentul emis de cancelaria voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, apărând în locul lui la sfârșitul secolului al XV-lea județul Gorj. Județul Jaleș a fost dezmembrat după 1444, iar așezările sale au fost înglobate în teritoriile județelor de astăzi Gorj și Mehedinți.

Județul Jaleș sau Jaleșului, după cum apare în documente, și-a luat numele de la râul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică. Județul a avut o lungă perioadă de timp reședința la Dăbăcești, iar mai târziu la Tismana, unde, între anii 1454-1456, a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleșului era situat în regiunea de deal și de munte al actualului județ Gorj, fără a se putea, însă, determina precis hotarele.

Istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, Dăbăcești, Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. După enumerarea acestor sate se deduce că județul Jaleșului, dacă nu în total, în cea mai mare parte, era așezat în dreapta Jiului.