***ând în ploaie

Nu mai mersesem de mult cu taxiul. Orice drum cu taxiul (cel puţin în Bucureşti, nu ştiu în alte oraşe cum e) este o profundă experienţă de viaţă. Taximetriştii nu sunt oameni. Sunt, în majoritatea cazurilor, nişte roboţei de etnie romă care ascultă muzică fantastic de proastă. Când credeai că ai ascultat cea mai proastă muzică compusă vreodată, urcă-te într-un taxi. O să fi uimit. În fiecare an apare o muzică mai groaznică decât cea mai groaznică muzică existentă în lume anul precedent. Şi taximetriştii o găsesc şi îi dau play la ei în maşină. E uimitor ce nas au pentru mizerie. Ieri, deci, un taximetrist mă ocolea cu o nesimţire fantastică. La un moment dat, am mers aproape un kilometru într-o direcţie diametral opusă celei corecte. Nici dacă eram prima dată în România (nu zic în Bucureşti) nu puteam să fiu atât de fraier încât să cred că ăla e traseul e corect. L-am bătut pe umăr şi l-am întrebat politicos: ”Nu vă supăraţi, Militariul nu e cumva în spate faţă de cum mergem noi acum?”. La care el, cu aer de cunoscător al Bucureştiului: ”Păi, da, nu facem stânga şi iar stânga?”. Dar nu m-am lăsat păcălit: ”Aşa, şi dacă facem de două ori consecutiv stânga nu înseamnă că o să ne întoarcem, deci că mergeam în direcţia opusă?”. N-a mai zis nimic. A pufnit nervos (la genul ”tu habar n-ai”) şi-a dat drumul la muzică ca să salveze situaţia. Şi a salvat-o. Am pufnit în râs instantaneu.

Nu există nimic mai penibil decât ultimul (cred) album BUG Mafia. Este un amestec de obscenităţi fără haz, mârlănisme ordinare, pseudocugetări ieftine de cartier şi prostie, pur şi simplu prostie. Îmi amintesc acum doar una dintre cele şase melodii pe care le-am ascultat în lungul drum către casă. Refrenul era cântat de o gagicuţă care-ncerca să-şi ia vocea de videochat dar îi ieşea doar vocea de secretară plictisită. Şi zicea cam aşa: ”Sunt udă, sunt udă ploaie, băiatul mă-ndoaie”. Adânc, nu? Cel mai apropiat de umor vers din melodie este ”Fata asta-i Chupacabra, Dispare toată, parc-ar zice Abracadabra…”, cu referire, desigur, la capacităţile de deep throat ale fetei. Ăsta-i maximu' de inteligenţă al piesei. M-a bine dispus, ce să zic. M-am uitat la taximetristul cel măgar şi el era mai mult decât bine dispus. Trăia muzica. Era ud ploaie.

Vizualizări: 168

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: