Aplicarea noului Cod penal permite arestul la domiciliu, care înlocuieşte de regulă arestul preventiv. În prezent sunt 146 de români arestaţi la domiciliu, printre care gorjenii Sorin Bucurescu – primar comuna Slivileşti şi Mihai Râmescu – om de afaceri din Motru, dar şi liderul romilor, Ninel Potârcă.

Conform noului Cod de procedură penală, care a intrat în vigoare la 1 februarie, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă. Din 1 februarie şi până în 11 aprilie au fost arestate la domiciliu 146 de persoane. De asemenea, instanţele au dispus măsura controlului judiciar pentru 2.459 de persoane cercetate, iar alte 20 sunt sub control judiciar pe cauţiune.

De arestul la domiciliu au beneficiat şi unele persoane publice. Rudel Obreja, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost arestat la domiciliu, fiind suspectat de un trafic de influenţă, pentru care i-ar fi cerut lui Sorin Ovidiu Vântu suma de un milion de euro. În arest la domiciliu sunt şi cinci elevi din Constanţa, acuzaţi că au violat o colegă. Fiul vrăjitoarei „Mama Omida” este arestat la domiciliu, ca urmare a unei acuzaţii de tăinuire. La fel, un tânăr din Arad acuzat de terorism, după ce a încercat să vândă unui ofiţer sub acoperire două bombe artizanale pe care le-a confecţionat în propria locuinţă.

Conform noii legislaţii, arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza, şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Chiar dacă arestul la domiciliu a intrat în vigoare la 1 februarie, nu există, până la acest moment, un sistem care să asigure supravegherea electronică a persoanelor care execută pedepsele sau sunt cercetate sub această formă.