Sesizările primite periodic de Garda Financiară şi de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj cu privire la activitatea firmelor de construcţii ridică numeroase semne de întrebare cu privire la seriozitatea acestora.

Ion Pupăzan, şeful Gărzii Financiare Gorj, spune că abaterile se întâlnesc mai des la societăţile care prestează servicii în construcţii comparativ cu alte domenii: „Controalele pe care le efectuăm scot la iveală faptul că aceste societăţi obişnuiesc să lucreze cu materiale de construcţii pentru care nu deţin documente de provenienţă. De asemenea, primim multe sesizări legate de activitatea acestor firme, dar nu sunt toate de competenţa noastră, aşa că le înaintăm instituţiilor abilitate”. Una din cauzele pentru care firmele de construcţii îşi permit să încalce frecvent legea este pentru că au contracte destul de consistente şi câştiguri pe măsură. Cele mai multe încheie contracte pentru diverse lucrări cu consiliile locale şi mai puţin cu persoane fizice. Ion Pupăzan spune că, în general, au primit sesizări de la persoanele fizice care reclamă materialele de proastă calitate sau faptul că acestea nu au fost puse în operă: „Ca urmare a sesizărilor primite, am extins verificările. Pe lângă contractele încheiate, verificăm lucrările prezentate, acceptate şi recepţionate de beneficiari şi le comparăm cu aprovizionările şi bonările care se fac în evidenţa contabilă”. Atunci când nu pot justifica diferitele materii prime şi materiale pe care le folosesc, agenţii economici rămân şi fără acestea şi mai primesc şi amenzi pe deasupra. Sesizările legate de calitatea lucrărilor sunt înaintate Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Gorj care deţine personal specializat pentru efectuarea expertizelor tehnice şi poate stabili exact despre ce deficienţe este vorba.

Munca la negru, consacrată în domeniul construcţiilor

Verificările efectuate de ITM Gorj pentru combaterea fenomenului de muncă fără forme legale se lasă mereu cu „rezultate bune” în ceea ce priveşte activitatea firmelor de construcţii, care practică destul de des munca la negru. Acest fenomen reprezintă o formă de concurenţă neloială, profitabilă însă pentru societăţile de construcţii care se sustrag în acest mod de la plata obligaţiilor către stat (impozit pe salariu, contribuţii sociale şi impozit pe profit). Alte domenii în care se practică în masă munca la negru sunt comerţul, prestările de servicii, alimentaţia publică şi exploatările forestiere.