Adio pomană electorală pe bani publici…

Deşi în România pare că urgentarea introducerii în Constituţie a limitării deficitului structural la cel mult 0,5 din PIB s-a mai temperat, în UE lucrurile stau cu totul altfel. Germania şi Franţa dau brânci pur şi simplu acordului fiscal ce va trebui semnat de toate ţările membre, mai puţin Anglia, care a declarat răspicat că nu-l va semna. Pe bună dreptate, se poate întreba lumea, ce este acela deficit bugetar structural şi cum o să ne ajute el să trăim mai bine în următorii ani. În linii mari acest deficit care se vrea ”implementat” în Constituţie nu ne ajută să trăim mai bine, dar ne fereşte să trăim mai prost în perioade grele ca astea pe care le trăim acum. În perioada de expansiune, analiza deficitului bugetar efectiv ne poate induce in eroare. De exemplu. In anul 2006, în România deficitul bugetar efectiv era de -2,2% din PIB, iar in 2007 era de - 2,6%. Dacă dăm însă la o parte influenţa ciclului economic – o componentă ciclică care în timp de expansiune este puternic pozitivă– în realitate deficitul bugetar era de -4,4% din PIB în 2006,  -5,1% în 2007 pentru ca în 2008 să ajungă chiar la -8,9% din PIB. Cum s-a putut întâmpla asta- Simplu. Beneficiind de creşterea veniturilor bugetare în mod automat în perioada de expansiune s-au putut creşte substanţial cheltuielile bugetare „nenecesare” (cheltuielile administraţiei, cheltuieli cu bunuri şi servicii, cheltuieli cu subvenţiile), în loc să se acumuleze resurse financiare pentru vremurile rele de  recesiune, aşa cum ar fi trebuit. Anii electorali au fost decisivi în mărirea deficitelor prin pomenile electorale acordate de toate guvernele. Am fi putut avea excedent bugetar în perioada de expansiune, dacă componenta structurală (care surprinde creşterea cheltuielilor publice ineficiente) ar fi fost 0, sau cât mai aproape de 0. Altfel spus, impunerea unui deficit structural cât mai aproape de zero iţi măreşte şansele să ai excedent bugetar în perioadele de expansiune şi te ajută să ai un deficit total cât mai mic în faza de recesiune. Limitarea deficitului structural forţează astfel limitarea risipei. Nu-ţi mai poţi permite sa faci cheltuieli „nenecesare” pentru că acestea se vor reflecta direct în creşterea soldului structural care va fi calculat pentru noi de experţi independenţi ai Comisiei Europene. Fiind limitat de o valoare mică a soldului structural nu-ţi mai permiţi sa cheltuieşti aiurea. Va forţa astfel la o prioritizare eficientă a investiţiilor. Asta nu înseamnă că limitează cheltuielile de investiţii. Din contră, te forţează sa faci o analiză cât mai pertinentă a investiţiilor cele mai eficiente. In concluzie, limitarea deficitului structural la 0,5% are calitatea de a face curăţenie în finanţele publice româneşti.  Dacă este ceva mai încurcat şi de neînţeles în România atunci acel ceva se cheamă finanţe, domeniu unde ori nu s-a vrut ori nu s-a putut să se facă lumină niciodată….Comisia Europeană va elabora nişte principii care vor sta la baza unui mecanism de corecţie automată a acestui parametru de control atunci când se vor observa deviaţii de la regula lui 0,5.Dacă se va reuşi introducerea în Constituţie a acestui reper financiar atunci partidele şi guvernele oricare ar fi ele  vor trebui să uite de pomenile electorale de la Buget. Sigur că nimeni nu va putea interzice pomana electorală, dar atunci ea trebuie făcută de fiecare în parte pe banii lui...

Vizualizări: 75

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: