Am dreptul să nu cred în Dumnezeu, dar nu mai am dreptul să critic justiţia! Mai ales de la 1 februarie, când intră în vigoare o prevedere a noului Cod Penal, care zice că putem face puşcărie dacă aducem acuze unui magistrat. Ba chiar şi unui poliţist. De la trei luni la un an este pedeapsa pe care o poate primi, să zicem, un cercetat penal, dacă spune public că poliţistul sau procurorul a făcut un abuz în dosarul său. Iată cum sună art. 276 Cod penal: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda”.

Judecătorii nu sunt dumnezei! Procurorii şi poliţiştii cu atât mai puţin. Sunt oameni, fac greşeli, unii dintre ei cu intenţie, adică abuzuri. Un om simplu, care este parte într-un dosar penal, simte acest abuz, dar nu îl poate demonstra? Nu mai poate să vorbească despre el? Poate că omul simplu este cel care reclamă un primar, că face matrapazlâcuri. Iar un poliţist muşamalizează cazul. Dacă omul simplu vine la ziar şi spune că dosarul primarului a fost muşamalizat, va face puşcărie?

Oricine poate să vorbească despre un dosar penal sau ar trebui să poată. Chiar dacă este în curs de cercetare. Nici un judecător sau procuror nu este bun pentru meseria respectivă dacă se lasă influenţat în decizie de declaraţii publice. Nu este normal să fie limitat un drept fundamental al omului, pentru a proteja organele de anchetă. Să fim serioşi, presiunea pe judecători nu se pune prin declaraţii publice, ci direct pe telefon, de la cabinetul 1 sau 2. Sau de la Ambasada USA, că înţeleg că este normal ca un amărât de ataşat diplomatic, că ambasador nu este pe moment, să cheme ditamai şefii din CSM la raport. Dacă o făcea parlamentul României, înţeleg că era grav. Chiar nu se mai înţelege că Parlamentul, aşa nenorocit cum e, este prima putere în stat, pentru că este ales, nu numit?