Totul începe cu o poveste. O poveste care durează nouă luni şi la capătul căreia mulţi oameni au cea mai mare bucurie. Acea minune de a viaţă din propria ta viaţă pe care, cel puţin odată, şi-o doreşte orice femeie. Acestea este parte frumoasă a poveştii. De multe ori însă, filmul se întrerupe brusc înainte de a paisprezecea săptămână. Atunci nu mai este povestea unei vieţi ci a unei decizii. A unei sentinţe prin care se hotărăşte moartea. Dacă sunteţi o persoană sensibilă, dacă durerea şi suferinţa vă impresionează, nu citiţi rândurile următoare. Sau citiţi-le şi gândiţi-vă bine înainte de a apela la un avort.

Aproximativ o sută de femei solicită lunar medicilor secţiei de Ginecologie din cadrul Spitalului Judeţean “Tudor Vladimirescu” intervenţii de întrerupere a sarcinii. Potrivit medicilor principalul motiv pentru numărul mare al avorturi este lipsa de educaţie. Îngrijorător este însă faptul că multe dintre cele care solicită un avort sunt tinere, uneori adolescente abia ieşite din copilărie care, cel puţin teoretic au acces la informaţie şi ar trebui să cunoască metodele contraceptive prin care se întrerupe în mod brutal o viaţă. “În medie, efectuăm 4-5 întreruperi de sarcină la cerere în fiecare zi. Sunt şi tinere dar şi femei mature şi provin din toate mediile. E drept, de când metodele contraceptive au început să fie promovate şi utilizate mai des, numărul de avorturi la cerere a scăzut însă nu foarte semnificativ. Principalul motiv este lipsa de educaţie. Sau cred că ar mai fi şi comoditatea. Multe consideră că nu are rost să ia pilule contraceptive pentru că acestea se administrează în anumite condiţii, după un anumit program sau refuză montarea unui sterilet pe motiv că nu îl suportă. Unele preferă ca, în cazul în care rămân însărcinate să recurgă la un avort şi în câteva minute să scape”, afirmă medicul ginecolog Constantin Puşcu.

Rupt în bucăţi

Contestatarii avortului consideră că acesta nu este doar o metodă prin care se renunţă la o sarcină nedorită ci o crimă pentru care nu există răspundere penală. Mulţi, chiar şi femeile care au trecut printr-o astfel de experienţă nu ştiu ce se întâmplă în timpul unui avort şi consideră că, până în săptămâna a 14-a, când se poate interveni legal în întreruperea unei sarcini, nu au în pântec decât o adunătură de celule şi nu o fiinţă omenească. Fals, din păcate. Viaţa începe în momentul concepţiei. Când se efectuează avortul, copilul are deja toate organele formate şi simte durerea. Inima îi bate iar viaţa care pâlpâie în el este întreruptă brutal. Pentru că, dacă nu ştiţi, acest este rupt în bucăţi pentru a putea fi extras din uterul mamei.

Complicaţii grave

Cea mai utilizată metodă pentru întreruperea sarcinii este cea prin chiuretare. Întinsă pe masa ginecologă, femeia aşteaptă resemnată intervenţia. Medicul deschide trusa iar instrumentele metalice încep să zdrăngăne sinistru. Mai întâi se dilatǎ colul uterin pentru ca medicul sǎ poată pǎtrunde cu instrumentele necesare în cavitatea uterinǎ apoi cu un cleşte, copilul este rupt în bucăţi care, rând pe rând sunt scoase afară după care cu ajutorul unei chiurete se scoate şi placenta. Pentru a fi sigur că trupul copilului a fost scos în întregime acesta este “reconstituit”. “Întreruperea sarcinii este o intervenţie care se desfăşoară în orb. Spre deosebire de alte intervenţii, medicul nu vede ceea ce face ci se bazează pe experienţă”, afirmă medicul Petru Lucaci.

O altă metodă de întrerupe a sarcinii este cea prin aspiraţie. Considerată mai modernă decât cea tradiţională prin chiruretare, acesta nu este cu nimic mai brutală. În cadrul acesteia prin colul uterin se introduce un tub flexibil din plastic apoi sub presiune, copilul este rupt în bucăţi şi aspirat cu o forţǎ de câteva ori mai mare decât cea al unui aspirator obişnuit. Mai întâi sunt rupte picioarele şi mâinile, iar apoi coloana vertebralǎ. La sfârşit, urmează capul care fiind prea mare pentru a fi aspirat este mai întâi sfărâmat de către medic şi apoi aspirat.

În ambele cazuri, intervenţia nu durează mai mult de o jumătate de oră. Câteva minute pentru recăpătarea forţelor şi apoi fetele mame care tocmai şi-au ucis pruncul nenăscut pleacă spre casă secate de viaţa pe care nu au putut-o oferi şi, uneori golite sufleteşte. De prea multe ori însă pentru a se întoarce iar şi iar...

Avorturi provocate în mileniul trei

Potrivit specialiştilor, cu toate că intervenţia este efectuată într-un cabinet medical şi de către personal specializat, în urma unei avort pot apărea infecţii sau perforări uterine, soldate uneori cu extragerea uterului sau chiar cu moartea femeii. “Pot apărea astfel de complicaţii. De asemenea, în urma unui avort poate apărea sterilitatea iar pe viitor o femeie să nu mai poată avea copii dacă doreşte acest lucru”, mai spune doctorul Lucaci.

Oricât ar părea de ciudat, de la începutul anului, la secţia de ginecologie au ajuns şi câteva femei care au încercat să îşi provoace singure avortul. “Este inadmisibil aşa ceva. Şi acest lucru se datorează tot lipsei de educaţie. În loc să vină la un cabinet pentru a recurge în condiţii sigure la o întrerupere de sarcină, acestea recurg la tot felul de metode prin care îşi pun in pericol viaţa”, afirmă Mioara Petrescu, asistent-şef secţia de Ginecologie.

Oricât ar părea de ciudat, potrivit medicilor, unele dintre femeile care au recurs la întreruperea unei sarcini revin la scurt timp pentru o nouă intervenţie similară. “Am avut cazuri în care au venit din nou după trei luni. Atunci când ajung la noi sunt deja resemnate însă, de multe ori, pe lângă suferinţa fizică provocată de o astfel de intervenţie mai este şi cea psihică care, de multe ori durează mai mult”, mai spune dr. Petru Lucaci.