S-o recunoaştem deschis: în ţările subdezvoltate spiritual, democraţia nu face bine. Iminenta intrare în Parlament a partidului lui Dan Diaconescu o demonstrează. Au intrat ei naziştii în Parlamentul Greciei şi ăia chiar se laudă cu ditamai cultura, deci de ce nu ne-am împăca şi noi cu un preşedinte din Caracal?

Dar nu despre politică voiam să vorbim, ci despre alt caz în care românii şi-au dezamăgit conaţionalii cu ceva ţiglă pe casă: superpromovatul şou „Românii au talent” a dat, prin câştigătorul lui ales de public, un exemplu cât se poate de nefericit, dar elocvent, al nivelului nostru scăzut. Ce poate fi mai reprezentativ şi mai jenant pentru noi decât să premiem un om talentat în prefăcătorii? Poate nu e tocmai corect să spunem că Octavian Gog ăla, sau cum îl cheamă, e un impostor. Iluzioniştii îşi asumă impostura, arta lor constă în păcăleli cu care nu îi poţi prinde. Doar că alde Gog chiar susţine că e „mentalist”, adică chiar face chestii cu puterea minţii. Asta da meserie! Nu cred că se face facultate de mentalism, totuşi, şi bănuiesc că nici în nomenclatorul de meserii n-a intrat, pentru moment. Abia prinde DEX-ul, cu o definiţie uşor neclară. Pe scurt, pentru cei trei oameni care vineri seara n-au fost cu berea-n nas pe PRO TV, Gog a făcut show oprindu-şi inima (fapt confirmat, sanchi, de EKG) şi ghicind la ce se gândesc membrii juriului. Vă daţi seama cât de prost e băiatul, presupunând că e pe bune? Adică el citeşte gânduri şi cea mai bună idee cu care a venit ca să facă bani a fost Românii au talent? Serios? 120.000 de euro într-o lună cu ghicit gânduri? Băiatul ăsta n-a auzit de poker, de casinouri, de pariuri, de marea extragere loto?

Oferindu-i circumstanţa atenuantă a iluzionistului care păcăleşte oameni, Gog nici cine ştie ce showman nu pare să fie. Mentalist mentalist, dar la calităţile de lingvist mai are de lucrat, având în vedere fondul lexical extrem de subţirel. Deci de ce l-ar vota cineva? Cine ar pune botul la o farsă televizată? Răspunsul trebuie căutat adânc în grilele de programe ale posturilor TV româneşti, toate pline de reality show-uri (extrem de prost) jucate şi regizate. Inflaţia lor şi cifrele de audienţă demonstrează, însă, că românii sunt mari consumatori. Un public de cretini, corect. Dar televiziunile ar trebui să realizeze cât mai curând faptul că ai publicul pe care ţi-l meriţi şi pe care ţi-l formezi. Dacă tot ce ai e un ciocan, toate obiectele din jur ţi se vor părea cuie. Iar dacă ai un mentalist, toţi ceilalţi oameni îţi vor părea proşti.