CE Oltenia are obligaţia de a împăduri 3 hectare de teren la 1 hectar de pădure defrişată, spun autorităţile însărcinate cu protecţia mediului. Spre exemplu, la cariera Roşia, compania are obligaţia legală să împădurească aproape 700 de hectare. Plantarea nu trebuie să fie pe acelaşi amplasament, au mai spus autorităţile, ci oriunde în judeţ.

Pe acordul de mediu ce urmează a fi emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj pentru continuarea activităţii de extracţie a lignitului la cariera Roşia este prevăzut în studiul de impact asupra mediului că CE Oltenia trebuie să mai împădurească aproape 700 de hectare pentru suprafeţele ce urmează să le defrişeze în perimetrul de licenţă al unităţii miniere. Câteva sute de hectare au fost deja împădurite, spune directorul APM Gorj, Nicolae Giorgi, pentru suprafeţele care au fost defrişate. "Pe codul silvic compensarea o impune autoritatea silvică. Şi spune aşa: tu carieră x vrei să scoţi din circuitul forestier 1 hectar şi conform codului silvic trebuie să-mi dai 3 hectare. Nu îţi dă drumul Silvicul să tai 1 hectar de pădure până nu compensezi cu de trei ori suprafaţa. Pe programul de reconstrucţie ecologică care reiese şi din studiul de impact şi care este cuprins în acordul de mediu, spre exemplu, la cariera Roşia spune clar că va fi refăcută cu destinaţie silvică o suprafaţă de 667 de hectare. Pe perimetrul de licenţă au mai rămas 280 de hectare să ocupe. Din care 200 de hectare silvic şi 80 de hectare agricol. Până la ora actuală, pe cariera Roșia a fost reconstruită ecologic o suprafaţă de 202 de hectare silvic, din urmă. Pe agricol au fost refăcute 500 de hectare", a declarat Nicolae Giorgi.

Reamintim faptul că asociaţia Bankwatch România a obţinut în instanţă anularea a 27 de decizii de defrişare pentru 22 de hectare de pădure emise pentru cariera Roşia. Numai că hotărârea a fost dată după ce pădurea a fost defrişată.

Cei de la APM Gorj spun că CE Oltenia plăteşte sume uriaşe pentru defrişările pe care le face. "Ca să poată să defrişeze, unitatea trebuie să-şi facă o procedură. Asta implică inclusiv costuri, deoarece codul silvic în Româna este foarte restrictiv. Trebuie plătite nişte taxe. Îi schimbi destinaţia terenului din silvic în industrial, că pomul nu are 20 de ani şi ar trebui să crească până la 80 de ani şi plăteşti diferenţa de vârstă şi trebuie să plăteşti şi contravaloarea masei lemnoase care mai trebuia să crească. Deci trebuie plătite o mulţime de taxe pe care, de fapt, noi le plătim. Noi, consumatorul de energie electrică", a precizat Nicolae Giorgi.