Complexurile au scăpat, dar li se pregăteşte ceva….

Ştirea conform căreia managementul privat se va introduce deocamdată doar la SNLO, nu şi la complexurile energetice i-a făcut pe unii să respire uşuraţi de povara  posibilei pierderi a statutului de şef pe care l-au căpătat într-un fel sau altul. În realitate, cred că tocmai neincluderea deocamdată a complexurilor pe lista societăţilor cu management privat ar trebui să îngrijoreze actualele conduceri. Acest lucru ar putea să însemne că cel mai târziu în 2014 complexurile vor fi scoase la privatizare având in vedere enormul interes pentru acestea, interes manifestat nu numai de posibilii investitori, dar şi de organismele financiare internaţionale care presează pentru scoaterea la vânzare a pachetelor majoritare. Ori dacă acum statul mai deţine în jur de 80% din aceste societăţi, diferenţa până la sută la sută fiind a Fondului Proprietatea, pachetul majoritar ar însemna cel puţin 41% din ceea ce deţine statul. Dacă derulăm evenimentele din urmă vom observa că declaraţiile oficialilor români s-au menţinut constant pe linia scoaterii la vânzare a unor pachete de 15-20%. Dacă acest lucru se va întâmpla anul viitor şi în 2013, anul 2014 este exact momentul când statul va pierde controlul asupra acestor societăţi şi odată cu el şi puterea de decizie a supra managementului lor. Retehnologizarea masivă a acestor societăţi şi alinierea lor la standardele europene de mediu până cel târziu în anul 2014 le face numai bune de cumpărat, dar aceasta este o altă poveste despre care nimeni nu se încumetă să vorbească deschis mai ales acum în an preelectoral. Să ne întoarcem la problema managementului privat la SNLO şi să ne punem întrebarea de ce CNH nu a intrat pe management privat din moment ce la capitolul datorii stătea mult mai prost decât SNLO- Practic toate complexurile energetice din Oltenia depind de producţia de cărbune de la SNLO deoarece ceea ce extrag din propriile cariere nu acoperă consumul pe întregul an. Strângând şurubul la SNLO prin managementul privat, care nu presupune numai instalarea unui manager, ci a unei întregi echipe manageriale ai în mână complexurile energetice care depind de lignitul SNLO. Închirierea de maşini pentru conducere, închirierea de utilaje pentru cariere, activitate foarte profitabilă pentru proprietarii privaţi, licitaţiile la preţuri astronomice, cumpărarea de cărbune prost de la carierele cu licenţă de explorare şi nu de exploatare, efectuarea plăţilor şi toleranţa faţă de debitori vor fi în curând istorie. Prin SNLO practic se reglează activitatea complexurilor nevoite să-şi adapteze deciziile la condiţiile echipei manageriale de la SNLO şi se fac şi economii la salariile echipei manageriale care va fi nevoită să lucreze pe lei româneşti şi nu pe mii de euro ca în cazul managementului privat. Aşa că uşurarea de care se bucură managerii complexurilor s-au putea să nu fie de bun augur.

Vizualizări: 41

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: