Congresul popularilor europeni a început odată cu lansarea în arenă a candidaţilor USL la alegerile parlamentare. Ca să le rămână sarmaua în gât musafirilor, alianţa de pe arenă şi-a trimis la ferestrele restaurantului unde popularii luau cina trupele de desant înarmate cu tot felul de pancarte care îi porcăiau pe Angela Merkel, Barosso şi ceilalţi lideri europeni. Numai Ghişe, săracul, rătăcea prin clădirea Parlamentului îmbrăcat într-un tricou afiş, deşi afară se răcorise bine de tot.

Agenda congresului Partidului Popular European este destul de încărcată, iar lucrările au început cu discursul preşedintelui Joseph Daul, care a punctat diferenţele dintre populari şi socialişti. Liderul european a amintit faptul că,  față de PPE, soluţia propusă de socialiştii europeni de mai bine de 30 de ani este cea a îndatorării pentru a susţine creşterea economică. "Stânga se încăpăţânează să creadă că vom reveni la creşterea economică îndatorând generaţiile viitoare. Ei apără această opţiune de mai bine de 30 de ani, fără succes", a mai declarat oficialul. E drept că îndatorarea generaţiilor viitoare în această perioadă de criză n-au făcut-o numai socialiştii, ci mai toate ţările sărace ale Europei, indiferent de cine au fost conduse, care nu au avut puterea nici să treacă prin criză cu mijloace proprii şi nici să înceapă o relansare economică.

Daul a afirmat că Europa are nevoie de plusvaloarea adusă de politicile comune europene în agricultură, dezvoltare regională, transporturi, energie, cercetare şi inovare, iar dictonul PPE "Europa are nevoie de mai multă Europă” nu e doar un slogan de campanie. În Europa politicile comune în agricultură sunt mai comune pentru unii şi mai puţin comune pentru alţii, care nu pot produce decât cât au negociat sau cât au fost lăsaţi să negocieze. După congresul de la Bucureşti  ar fi posibil ca PD-L să se aleagă cu un vicepreşedinte în persoana lui Vasile Blaga, ceea ce i-ar spori partidului imaginea în Europa, iar lui Blaga i-ar consolida poziţia în partid.

Congresul PPE de la Bucu­reşti va alege noul preşedinte, noul secretar general şi cei 10 vice­preşedinţi. Cele mai interesante mişcări la acest congres  le va face  nu PD-L, ci UDMR. Dacă UDMR îi susţine pentru postul de preşedinte, respectiv secretar general pe actualii deţinători ai acestor portofolii, respectiv pe olandezul Wilfried Martens şi pe spaniolul Antonio Lopez Isturiz, în pri­vinţa candidaţilor pentru posturile de vicepre­şedinţi, voturile UDMR vor merge către un român şi după toate probabilităţile acesta va fi Blaga. Hunor Kelemen şi-a exprimat susţi­nerea pentru o eventuală candidatură a actualului preşe­dinte al PD-L, Vasile Blaga. El va fi susţinut şi de delegaţii propriului partid, dar şi de cei ai PNŢCD, partid aliat cu PD-L. Vasile Blaga ar putea prelua chiar postul de vicepreşedinte care va fi lăsat liber de către actualul premier al Ungariei, liderul FIDESZ, Viktor Orban. Acesta a anunţat că nu va mai candida la Congresul din Bucureşti. Viktor Orban ar putea susţine candidatura lui Vasile Blaga, pentru că a beneficiat de voturile românilor afiliaţi la Partidul Popular European şi la Interna­ţionala Creş­tin - Demo­crată, atunci când a devenit vice­pre­şedinte al acestei Inter­naţio­nale.

Cu un asemenea post câştigat în partidul popularilor europeni şi Alianţa România Dreaptă, formată din PDL, PNŢCD, Forţa Civică şi organi­zaţii civice, va avea altă forţă.