Starea avansată de degradare în care se află culele din judeţul Gorj a fost evidenţiată în cadrul unei expoziţii de fotografie organizată la Muzeul Judeţean Gorj. Expoziţia „Culele de ieri şi de azi din Oltenia” a avut loc sub egida evenimentului Zilele Europene ale Patrimoniului. Oamenii de cultură gorjeni au tras astfel un semnal de alarmă, sperând că în acest fel vor sensibiliza proprietarii şi autorităţile asupra acestor monumente de patrimoniu lăsate de izbelişte. De nepăsarea autorităţilor se lovesc şi ultimele cule din Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Dolj, ale căror fotografii au fost prezentate în expoziţie.

Din cele 24 de cule construite pe teritoriul judeţului Gorj, doar patru mai există la ora actuală. Existenţa acestora, în special a culelor Crăsnaru şi Şiacu de la Groşerea şi Slivileşti atârnă de un fir de aţă, fiind în paragină.

„La noi în judeţ in istorie se vorbeşte că au existat 24 de astfel de edificii. În prezent doar trei îşi mai păstrează forma originală, Groşerea, Curtişoara şi Şiacu. Singura care este într-o stare bună este cea de la Curtişoara. Culele Şiacu şi Groşerea, datorită faptului că au fost timp îndelungat în litigii, au fost lăsate de izbelişte. Să sperăm că până la urmă proprietarii vor lua măsuri pentru a fi restaurate”, spune Monica Vlădoianu, director executiv în cadrul Direcţiei de Cultură Gorj. Chiar dacă proprietarii sunt direct răspunzători de distrugerea monumentelor, niciunul nu a fost amendat, în acest caz legea fiind destul de ambiguă.

Salvate dacă sunt preluate de autorităţi

De aceeaşi părere este şi arhitectul Iulian Cămui, care menţionează că aceste monumente ar putea fi salvate doar dacă ar fi reluate de autorităţile locale. „Aceste cule, fie datorită faptului că au fost retrocedate, fie datorită neglijenţei autorităţilor locale se află într-o stare foarte avansată de degradare. În conformitate cu Legea protejării monumentelor istorice proprietarii au obligaţia să le restaureze şi să le conserve, însă o mare parte dintre ele fiind retrocedate proprietarilor care sunt din alte localităţi şi care nu au posibilităţi de a le restaura, ar exista o posibilitate ca administraţia locală să le achiziţioneze de la aceştia şi să le restaureze”, menţionează Iulian Cămui. Dacă până în anul 1992 culele de la Şiacu şi Groşerea erau funcţionale, adăpostind colecţii muzeale la ora actuală nu mai au învelitori şi chiar se pune problema că nu mai au planşeele intermediale. Ambele au fost vandalizate.