Ciurel pare că nu are curajul să treacă la concedieri colective în Complexul Energetic Oltenia, deşi de un an şi ceva tot dă declaraţii de genul „suntem prea mulţi”, „sunt 5.000 de angajaţi pe plus”, „nu putem rezista pe piaţă cu atâţia oameni”. A încercat să scape de oameni prin demisii individuale, punând presiune pe ei, mai ales în zona TESA. Nu i-a prea ieşit şi, chiar dacă au plecat acasă o sută şi ceva de salariaţi, numărul este mai mic decât al celor angajaţi în aceeaşi perioadă, unii dintre ei la cererea partidului. Pentru a nu da oameni afară în anul electoral, Ciurel tot caută metode de a tăia din salarii, din drepturi, mai combină timpul lucrat cu şomaj tehnic şi concedii fără plată.

Soluţia nu este asta. Dacă pentru sănătatea companiei trebuie să plece acasă o parte dintre cei 19.000 de salariaţi, un manager responsabil face plan de restructurare. Cu plăţi compensatorii, cu informarea partenerilor sociali, cu avertizarea primăriilor care trebuie să-şi redimensioneze bugetele şi aşa mai departe. Sigur, situaţia companiei nu ar mai permite acum concedieri cu 24 de salarii compensatorii, cum se făcea o dată şi cum scrie în actualul Contract Colectiv de Muncă. Dar cred că sindicatele ar înţelege asta şi ar renegocia, şi mă refer aici atât la sindicatele prietenoase cu managerul Ciurel, cât şi la FNME. Evident că nici un lider sindical responsabil nu ar accepta zero salarii compensatorii. Cred însă că dacă Laurenţiu Ciurel ar fi corect, ar face concedierile pe criterii corecte şi transparente, ar arăta că ar fi spre binele companiei, părţile ar putea cădea de acord pe valoarea plăţilor compensatorii. Mai ales că sunt destui angajaţi ai CE Oltenia dispuşi să plece printr-un program de restructurare, dacă simt ceva în buzunare.

Experimentele de tot felul făcute în ultimul an de Ion Răuţ, cel care a condus direcţia de Resurse Umane, au eşuat. Calea cea mai simplă este cea corectă, cea legală, cea negociată şi acceptată de părţi. Cred că dacă Ciurel ar încerca să meargă pe o astfel de cale, ar fi şi el surprins cât de simplu este şi câtă susţinere ar avea din toate mediile, fie ele politice, sindicale, administrative etc.