Fără să se fi apucat propriu-zis de treabă, cred că ne-am lămurit deja că nici tehnocraţii ăştia nu sunt a doua venire a lui Mesia pe pământ. Un guvern astfel constituit are o serie de dezavantaje aproape la fel de lungă ca aia care conţine avantajele, comparat cu un guvern politic. Cu toate astea, e ceva mai presus de nemânjirea cu politică în acest nou guvern care ne dă încredere. Poate pare neserios şi sarcastic ce vă zic, dar acel ”ceva” este, cred eu, luxul de a a-şi permite să greşească şi de a-şi cere scuze, mai apoi.

Când vi-l amintiţi pe Ponta să-şi ceară scuze ultima oară? Un act atât de banal în viaţa de zi cu zi... Cu toţii ne cerem scuze de câteva ori pe zi, fie că dăm din greşeală peste cineva în mers, ne întrerupem vreun prieten în timp ce suntem la masă sau facem orice fel de prostie cotidiană. Nu şi politicienii. Școliți din toporul lipsit de rafinament evoluat, la rândul său, din barda impersonală și dureroasă de la Ștefan Gheorghiu, politicienii români pleacă de la o lege nescrisă pe care nu o încalcă indiferent de ce s-ar întâmpla: ”orice ți-ar zice, nu tu ești vinovat”. Vina în politică se pedepsește grav, ce-i drept. Electoratul nu apreciază politicienii care fac prostii, așa că ei s-au decis între ei să nu mai facă. Odată ce le-a intrat asta în cap, ar fi în stare să spună că nu e adevărat și că nu ei sunt vinovații și dacă nevasta intră peste ei în timp ce fac sex cu amanta.

Sigur, cel mai bun va fi un guvern care nu va greși niciodată. Dar asta este deja prea mult de cerut. Însă dintre două guverne tipic românești, care își dau des cu stângul în dreptul, îl prefer oricând pe cel al lui Cioloș. Cred că și-a cerut Cioloș la scuze de când a fost desemnat mai mult decât ar face-o un elefant într-un magazin de porțelanuri. Omul a făcut niște tâmpenii pe care le-a corectat, asumându-și greșelile bărbătește. Nu a mai dat vina nici pe presă, nici pe grupuri de interese oculte, nici pe Soroș, nici pe Băsescu, nici pe SRI, nici pe șefi, nici pe subordonați, nici pe lege, nici pe dracu’, nici pe lacu’, nici pe socrul cu un testicul. În fond, un tehnocrat știe că, exact ca și leneșul, mincinosul mai mult aleargă. Or Cioloș nu pare genul care să-și piardă energie și timp acoperindu-se cu minciuni tot mai sfruntate. E un om imperfect, care măcar spune ”îmi pare rău” și încearcă să nu mai facă. Iar asta e mult mai mult decât am avut în ultimii mulți ani.