În anul 1967 îşi deschidea porţile, după strămutarea satului din cauza lucrărilor hidroenergetice, Şcoala Generală Ceauru. Începuturile învăţământului public în această zonă datează din 1843 după cum o arată documentele de arhivă puse în valoare de istoricii Cornel Şomâcu şi Dan Cismaşu într-o carte apărută recent sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj. Alte amănunte, precum şi de ce această şcoală va primi în acest an numele sculptorului popular Antonie Mogoş, luni seara la GORJ TV la orele 18.30 şi în reluare de la 20.30.

Emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj” din 18 iunie 2012 vă propune o temă de istoria învăţământului, povestea unei şcoli cu o vârstă venerabilă care funcţionează până astăzi. Istoricii Cornel Şomâcu şi Dan Cismaşu au strâns această poveste între coperţile unei cărţi ce poartă numele  „ Istoria învăţământului din Băleşti de la începuturi până în prezent”.

Pe lângă imagini şi documente inedite, telespectatorii GORJ TV pot să afle amănunte despre cea mai elocventă descriere a modului în care se desfăşura învăţământul la începutul secolului al XIX-lea şi chiar mai înainte în zona Băleştiului, mai precis pe valea Jaleşului în satele Corneşti, Stolojani sau Câmpofeni.  Este povestea nepotului marelui duhovnic din această zonă, cunoscut sub numele de popa Lupu Stolojanu, publicată în revista „Arhivele Olteniei” din anul 1927 când Nicolae al Lupului, cum se numea acesta, descrie modul în care el împreună cu câţiva tineri, fii de bogătani ai zonei printre care şi un văr al său pe nume Căpitănescu, luau lecţii de învăţătură de la bunicul său popa Lupu chiar pe prispa bisericii unde acesta slujea.

Venind în perioada comunistă, aflăm că la 15 februarie 1959 s-a desfăşurat la Şcoala Generală Ceauru o şedinţă a Consiliului Pedagogic(Profesoral) unde, în prezenţa inspectorului şcolar Tăierel, ordinea de zi a avut un singur punct: „Munca culturală subordonată transformării socialiste a agriculturii şi contribuţia cadrelor didactice din comună în această problemă”.