Trăim într-o țară bolnavă. Că e bolnavă cu capul și cu alte alea știți, că vorbim despre asta aproape zilnic, cel puțin la rubrica asta. Dar de data asta vreau să mă refer la bolile propriu-zise, ale oamenilor. Afară, înspre vest cel puțin, fumatul și alcoolul sunt obiceiuri pe care nu și le permit decât oamenii bogați. Pentru că, fiind vicii extrem de nocive nu doar pentru cei care le practică, ci și pentru aceia din jurul lor, și pentru societate în general, ambele sunt taxate extrem de aspru. În banii noștri, un pachet de țigări în țări civilizate, să zicem Anglia sau țările nordice, te duce pe la 50 de lei. Acum calculaţi voi cât ar trebui să câştigi ca să fumezi două pachete pe zi şi să nu se simtă.

În România, ţigările şi alcoolul sunt încă ieftine. Prea ieftine. Suficient de ieftine cât să şi le permită toţi tâmpiţii. Or, aceste două vicii devin foarte periculoase. După cum se vede, zilnic, pe la ştiri.

Impozitarea cruntă a tutunului şi ţigărilor este o măsură bună nu doar la modul abstract şi general, ci mai ales pentru că aduce cu sine un efect pozitiv: te obligă să te laşi. Sau măcar încearcă. În general, orice taxare aspră e făcută şi în speranţa că ţara se va schimba un pic în bine.

Aşa că staţi liniştiţi, dragi oameni normali, care vreţi să trăiţi într-o societate fără excese şi în care nu vă duhnesc hainele a fum când plecaţi din restaurant. Guvernul Ponta se gândşte la voi. Nu, nu scumpeşte ţigările, ci obiectul altui viciu foarte periculos: cărţile.

Da, aţi citit bine. Plagiatorului şi aleşilor noştri din Parlament li se pare că lumea citeşte prea mult, altfel nu-şi explică nimeni cum s-a gândit să introducă timbrul cultural, o taxare pe care mai multe edituri şi teatre o consideră „inacceptabilă” sau ”fără precedent” şi care se va aplica, practic, taman chestiei ăleia pe care oricum nu o prea consumam noi: culturii.

Editura Nemira este cea care face legătura dintre această taxare imbecilă, care a fost adoptată deja de Senat şi a primit aviz favorabil din partea comisiei juridice, şi începutul textului meu, într-un comunicat de presă: ”Este vorba de un timbru ce se va aplica pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Aceste timbre trebuie plătite în avans pentru un întreg tiraj de carte ce se vinde uneori în 3 sau 4 ani. Primii afectaţi de mărirea produsă vor fi cititorii, părinţii şi elevii (timbrul se va aplica şi culegerilor şcolare), deci principalii consumatori de cultură şi de literatură. Consumul de carte din România este şi aşa unul îngrijorător de scăzut, iar editorii şi asociaţiile de cultură se străduiesc, împreună cu librăriile şi bibliotecile naţionale, studenţeşti, locale sau şcolare să ţină vie lectura - în ciuda fondurilor publice extrem de scăzute alocate pentru susţinerea lor.”

Ei, şi? Ce atâta citit, bă, frate? La ce vă trebuie? Dă-le dracului de cărţi! Bine că fumăm şi bem, nu?