Noul cod penal îi determină pe cei aflaţi după gratii să ceară pedepse mai uşoare. Cei trei medici de la Târgu Cărbuneşti care au primit şpagă pentru o cezariană, trimişi în judecată în stare de arest, au cerut judecătorilor înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu. Judecătorii au respins cererea, iar medicii ginecologi Dana Uțupanu și Aurelian Dobran, împreună cu anestezistul Grigore Dinu au rămas după gratii.

Conform rechizitoriului, fiecare dintre ei este acuzat de câte două fapte de luare de mită, iar în cazul lui Uțupanu este reținută și acuzația de instigare la dare de mită, medicul fiind cel care le spunea pacientelor că trebuie să dea anumite sume de bani dacă doresc să fie tratate corect din punct de vedere medical.

Medicul a cerut inițial banii la gravidă, aceasta i-a spus soțului cât o costă cezariana, omul nu a făcut rost de banii necesari și, la sfatul unui cumnat al său, preot de profesie, a mers la Parchet și Poliție, fiind organizat astfel flagrantul. Pe parcursul interceptării unor discuții, anchetatorii au aflat că și alte paciente au dat bani, gravidele discutând între ele despre „cât” trebuiau să dea la medici, printre cele taxate fiind inclusiv o asistentă de la o farmacie, nevoită și ea să cotizeze la colegii de breaslă. Și, astfel, două acuzații de luare de mită au fost probate de anchetatori în condițiile în care toată lumea știe că în spitale se cere și se dă șpagă, dar probarea unor astfel de fapte se face extrem de greoi.

Şpaga, o obişnuinţă

În rechizitoriul depus la instanță, procurorii Curții de Apel Craiova au constatat că medicii ajunși după gratii erau atât de obișnuiți cu șpăgile încât pacientele lor erau îngrijorate în privința evoluției nașterii în lipsa banilor pe care ar fi trebuit să-i dea ca mită. La Spitalul din Târgu Cărbunești au murit mai mulți bebeluși la naștere în ultimii ani, niciunul dintre dosare nefiind finalizat până acum. În schimb, cei trei medici acuzați că primeau șpăgi au negat că ar fi condiționat actul medical de primirea banilor. Anchetatorii susțin însă în rechizitoriu că pacientele lor își făceau griji în permanență în privința sumelor pe care trebuiau să le ofere și în schimbul cărora așteptau să primească asistența medicală de care aveau nevoie.

„De remarcat şi susţinerile iniţiale ale celor trei medici inculpaţi care, în momentul intervenţiei organelor de urmărire penală la faţa locului, în data de 10.01.2014, au recunoscut că au primit aceşti bani însă nu pentru că i-ar fi solicitat de la paciente sau ar fi condiţionat operaţia de cezariană de primirea unor sume de bani ci cu titlu de recunoştinţă – atenţie ante sau postoperatorie – pentru efectuarea în bune condiţii a operaţiei – fapt deosebit de grav care denotă o obişnuinţă a medicilor de a primi sume de bani pentru a-şi îndeplini atribuţiile obligatorii de serviciu, considerând firesc acest lucru. (a se vedea în acest sens şi video – filmarea criminalistică existentă la dosarul cauzei)”, se arată în rechizitoriul înaintat către Tribunalul Gorj.

Radiografia mitei

Anchetatorii mai susțin că medicii sunt singurii care pot preveni faptele de corupție din sistemul sanitar, dacă refuză sumele care li se oferă chiar și cu titlu de mulțumire pentru reușita unei operații. „În concret se evidențiază o mentalitate a medicilor și persoanelor care beneficiază de serviciile medicale care a determinat o adevărată practică nu numai la nivelul Spitalului Tîrgu Cărbunești ci și în unitățile medicale din țară, mentalitate care s-a perpetuat şi datorită atitudinii pasive, de acceptare, a cadrelor medicale – singurele în măsură, prin calitatea lor de funcționari publici cu o anumită educație și reprezentanți ai unor principii morale specifice profesiei de medic, să o schimbe. În aceste condiții, dacă medicii nu ar fi primit bani pentru actul medical ce intra în atribuțiile de serviciu, indiferent că au primit înainte sau după operație, se poate concluziona că, așa cum s-a răspândit informația că medicilor trebuie să li se dea bani, în același mod s-ar fi aflat și s-ar fi discutat cu privire la integritatea morală și profesională a medicilor, pacientele nemaifiind în situația să își pună probleme cu privire la ce s-ar întâmpla dacă nu au și nu pot da anumite sume de bani”, se mai menționează în rechizitoriul Parchetului Curții de Apel Craiova.