Candidatul social-democrat la Preşedinţia ţării încearcă azi un adevărat tur de forţă prin organizarea a trei mitinguri în bazinele miniere Motru, Rovinari şi Turceni, în dorinţa de a-i converti pe alegătorii de aici, care, din 2004, constant, au votat cu Traian Băsescu şi PDL. Mircea Geoană se va folosi de un elicopter pentru a ajunge în trei ore la trei mitinguri, mitinguri la care va avea ocazia să promită că va face şi va drege deşi, până acum, partidul său este cel care a blocat apariţia unui complex energetic unic în Oltenia sau a celor două companii naţionale Electra şi Energetica.

Mircea Geoană îşi propune să ajungă azi, în jurul orei 10.30 la Motru, după care, peste o oră, urmează Rovinariul şi, apoi, peste încă o oră, Turceniul. Toate cele trei zone sunt teritorii în care PSD a pierdut influenţa pe care o avea în anii trecuţi, de la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu încoace, inclusiv la parlamentarele de anul trecut, culoarea portocalie predominând în opţiunile electorale ale alegătorilor de aici. Ce caută însă Mircea Geoană într-un astfel de teren oarecum "minat" pentru el şi PSD? Evident alegători dispuşi să-i creadă promisiunile, promisiuni care, până acum, n-au constat decât în îngreunarea problemelor din sectorul minier şi energetic.

PSD a urmărit doar privatizarea sectorului energetic

De zece ani sindicatele din minerit şi energie cer o companie care să reunească minele şi producătorii din Oltenia într-o singură entitate economică şi, tot de zece ani, singurii politicieni care au fost interesaţi în a susţine această idee au fost nu colegii de partid ai lui Mircea Geoană, ci adversarii acestuia, foştii democraţi, deveniţi acum membri ai PDL, ceea ce poate explica şi culoarea politică din zonele miniere. Cu aproape un deceniu în urmă Radu Berceanu era ministru al industriei şi lua iniţiativa de a înfiinţa Compania Naţională Complex Energetic pe Lignit SA. Asta se întâmpla pe 20 noiembrie 2000, deci cu 9 ani în urmă, noua CNCEL fiind văzută la acel moment ca o formă de continuare a procesului de restructurare prin care sectorul minier trecuse, iar cel energetic nu, Termoelectrica fiind şi acum în situaţia de acum un deceniu.

Şi atunci şi acum PSD avea printre membrii săi şi lideri de sindicat din domeniul minier şi energetic, dar, deşi a venit la putere după alegerile din toamna lui 2000, n-a fost deloc interesat de solicitările sindicatelor şi de nota de fundamentare întocmită pentru înfiinţarea CNCEL. Dan Ioan Popescu a fost ministru al industriei în cabinetul Năstase, fiind cel care, în 2001, venea la Rovinari cu fostul premier şi amândoi promiteau cum vor restructura sistemul în aşa fel încât Gorjul să fie inima energetică a ţării. Restructurarea concepută de DIP s-a materializat în ianuarie 2004 în spargerea fostei Companii a Lignitului şi în unirea bucăţilor respective cu termocentralele de la Turceni, Rovinari şi Craiova. Aşa au luat naştere complexurile energetice, despre care DIP spunea foarte clar, la acea vreme, că le înfiinţează întrucât doar aşa Guvernul le poate privatiza, investitorii străini fiind interesaţi de cumpărarea termocentralelor doar dacă li se dau şi nişte exploatări miniere. Dan Ioan Popescu a fluturat o listă de firme străine, dar niciuna n-a ajuns nici măcar la Filiaşi, dar apoi la Turceni şi Rovinari, pentru a cumpăra complexurile energetice. N-a cumpărat nimeni complexurile, în schimb, şefii acestora au cotizat la campania electorală a lui Năstase, motiv pentru care reprezentanţi ai unităţilor din minerit şi energie se regăsesc pe lista celor circa 100 de membri ai PSD Gorj care sunt citaţi de DNA ca martori în dosarul "Trofeul Calităţii" în care inculpat este fostul premier.

PSD şi băieţii deştepţi

Poveştile lui DIP şi Adrian Năstase despre privatizări s-au concretizat, în schimb, în apariţia faimoşilor "băieţi deştepţi" care vindeau scump statului energia ieftină de la Rovinari şi Turceni. Hotărârile de Guvern 102 şi 103 nu şi-au atins scopul final nici până azi, complexurile nefiind privatizate. Despre privatizări s-a mai vorbit doar prin 2005, când, prin legea 243, din 15 iulie, Ministerul Economiei avea aprobarea pentru a iniţia, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, procedurile prin care să stingă datoriile pe care fostele termocentrale le aveau la deja uitata societate pentru Închidere Conservare Mine SA, de la Târgu Jiu. Ministru al economiei era atunci Codruţ Şereş, "copilul de casă" al lui Dan Voiculescu la Grivco, o companie despre care, prin 2006 nu se mai vorbea decât ca fiind a băieţilor deştepţi. Şereş îl avea şi el drept consilier personal pe Laurenţiu Ciurel, pe care l-a şi promovat în fruntea Complexului Energetic Rovinari şi care, acum, este membru PSD şi, teoretic, îi face campanie lui Mircea Geoană printre mineri şi energeticieni, practic fiind prea puţini cei care îi cred vorbele.

Odată cu apariţia discuţiilor despre băieţii deştepţi din energie nu s-a mai vorbit aproape nimic despre privatizare, investitorii lui Dan Ioan Popescu dovedindu-se a fi o gogoaşă electorală menită să ajute firmele care vindeau energia ieftină din Gorj. În consecinţă, restructurarea pe care se presupune că trebuiau să o facă firmele private trebuia să o continue Guvernul şi aşa a apărut la sfârşitul lui 2006 ordonanţa 116 prin care minerii şi energeticienii beneficiau de măsuri de protecţie, de plăţi compensatorii, la desfacerea contractelor de muncă. În primăvara lui 2007 liberalii au rămas la putere singuri, scoţând PDL de la putere şi asociindu-se tacit cu PSD în actul de conducere. Niciun şef numit de liberali în minerit şi energie nu a continuat însă procesul de restructurare, problemele, evident, acutizându-se, scadenţa venind, după cum s-aşi văzut, anul acesta. Cabinetul Tăriceanu a mai vorbit şi el despre privatizări şi restructurări făcute doar pe hârtie, atunci fiind concepută, în schimb, Compania Energetică Naţională, discuţiile despre o strategie energetică fiind şi ele în toi la acel moment.

Liberalii vroiau şi ei o companie unică, pentru Patriciu

CEN lăsa Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pe tuşă, iar soluţia nu era agreată de sindicatele miniere şi PDL, preşedintele Traian Băsescu, nu Mircea Geoană, fiind cel care a făcut ca lucrurile să nu evolueze în direcţia dorită de băieţii deştepţi care doreau să cumpere producătorii de energie din Gorj la preţuri de nimic. "Am atras atenţia că este posibil ca o concentrare a unităţilor de producţie energetică să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari. Mărturisesc că nu sunt adeptul creării unei asemenea concentrări de producători de energie. Consider că acest lucru se produce prea târziu. După ce ai privatizat Petrom, după ce s-a privatizat distribuţia de energie, să te întorci acum este târziu... Am sugerat ca strategia de privatizare să continue şi cu producători precum Rovinari, Turceni, Mintia şi multe altele, care pot fi scoase pe bursă în procent de 5-10% şi asigurată astfel resursa financiară pentru procesele de modernizare", spunea Băsescu pe 25 septembrie 2007, după o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Tot atunci erau la modă discuţiile despre motivele care i-ar face pe liberali să înfiinţeze CEN, şi anume, pentru ca ea să fie vândută, mai uşor, la pachet, lui Dinu Patriciu.

Degeaba a spus Băsescu ce a spus, că, în perioada guvernării PNL-PSD, complexurile au fost trecute în ograda Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului, fostul preşedinte al AVAS Teodor Atanasiu declarând inclusiv la Târgu Jiu că Turceniul şi Rovinariul vor fi privatizate până la sfârşitul lui 2008, lucru care, evident, nu s-a întâmplat. În schimb, directorii din aceste unităţi au fost susţinuţi în funcţii cu salarii de mii de euro, timp în care, la Rovinari, de exemplu, au fost încheiate contracte pe sume enorme fără să existe surse de finanţare, iar la SNLO datoriile au fost cesionate prin nişte contracte ale căror efecte spoliază bugetul unităţii şi în prezent. Lucrurile au revenit oarecum la normal la începutul acestui an, când complexurile au ieşit de sub tutela AVAS prin votul dat de membrii proaspetei coaliţii PDL-PSD, votul de la începutul anului fiind printre puţinele lucruri făcute în comun de către membrii fostei coaliţii. De abia în acest nou context s-au reluat procesele de restructurare a unităţilor din minerit şi energie, sufocate oricum de criza economică şi de scăderea dramatică a cererii de energie pe piaţă.

O bulă de oxigen a venit în vară, în plină criză, când Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, atât de hulit de "partenerii" din PSD-ul lui Mircea Geoană, a compensat o mare parte, circa 218 milioane lei, din datoriile dintre SNLO şi Regia Autonomă de Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin.

Zboară cu elicopterul din carieră în carieră

Pe acest fundal al "interesului" PSD şi al lui Mircea Geoană pentru problemele din minerit şi energie vine în zonele miniere candidatul social-democrat. El nu va fi singur în elicopterul care îl va plimba dintr-un colţ în altul al judeţului. Florin Cârciumaru şi Ion Călinoiu vor zbura în această dimineaţă alături de Mircea Geoană pentru a putea fi alături de şeful lor de partid la nu mai puţin de trei mitinguri electorale în judeţ. Geoană va veni la Gorj cu elicopterul, dar nu va ajunge şi la Târgu Jiu, unde a fost în cursul verii, când s-a jucat în parc cu lopăţica unui copil de doi ani. Opţiunile electorale ale minerilor şi energeticienilor nu sunt lopăţici cu care Geoană să se joace în ţărână şi, tocmai de aceea, vizita de azi poate fi considerată cel mult una prin care să fie bifată o acţiune electorală şi nimic mai mult, iar orice ar promite candidatul PSD nu are acoperire în faptele sale de până acum. (G.C.)