Gorjeni judecaţi pentru că au păcălit APIA

Direcția Națională Anticorupție a finalizat încă o anchetă în care doi gorjeni sunt acuzați că au încasat ilegal subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Prejudiciul cauzat de aceștia este de câteva zeci de mii de lei, fiind produs prin prezentarea unor documente false în baza cărora s-au făcut plățile.

Georgiana Mihaela Militaru și Marian Militaru au terenuri pe raza comunei Crușeț, anchetatorii susținând că ei au prezentat „cu rea credință” documente false, menite să îi ajute să încaseze subvenții mai mari de la APIA. „În perioada 2012-2013, inculpații Militaru Mihaela Georgiana și Militaru Marian au depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) mai multe documente false sau care conțineau date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, pentru suprafețele de 25,35 respectiv 43 ha teren agricol, pe care nu-l dețineau în realitate. Ca urmare a acestor demersuri, inculpații au obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 36.374,77 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate de la data efectuării fiecărei plăți până la data achitării integrale a debitului principal. În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 40.600 lei, depusă la o unitate bancară pe numele Militaru Mihaela Georgiana”, a comunicat DNA.

Dosarul deschis pe numele celor doi inculpați a fost înregistrat la Tribunalul Gorj încă de la sfârșitul anului trecut, judecata urmând să aibă loc de acum încolo. DNA a dat publicității miercuri o listă cu mai multe dosare investigate la sfârșitul anului trecut cu privire la fraudarea fondurilor europene, Gorjul fiind prezent în raportul respectiv cu situația de la Crușeț. Acuzațiile ce li se aduc celor doi inculpați sunt de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,  fals material în înscrisuri oficiale (2 fapte), și fals în declarații.

Vizualizări: 1,093

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: