Ziarul Pandurul angajează redactori și reporteri. Căutăm oameni curioși să pună întrebări autorităților și personajelor interesante din societate, să scrie povești simple, dar de impact, oameni dornici să învețe o meserie în care fiecare zi e altfel. Cunoașterea Limbii Române este condiție esențială. 

Nu solicităm experiență anterioară în presă, ci doar dorința de a învăța și de a descoperi locul în care trăim. 

Dacă ești interesat să lucrezi alături de noi trimite un CV la redactia@pandurul.ro.

(închide)

Gorjeni morţi în aşteptarea despăgubirilor

Peste 100 de gorjeni sunt beneficiarii legii potrivit căreia refugiaţii din Basarabia sunt despăgubiţi în bani pentru bunurile sau terenurile lăsate în urma lor la izbucnirea războiului. Instituţia Prefectului Gorj a mai adoptat marţi în şedinţă aprobarea a 11 hotărâri în acest sens. Mulţi dintre gorjeni însă s-au stins în aşteptarea sumelor de bani echivalente averii lor din Basarabia.

Un exemplu în acest sens este şi Natalia Ciobanu, refugiată din calea războiului la Târgu Jiu, însă a cărei fiică, cea care a depus de altfel şi cererea de despăgubire la Prefectura Gorj, a murit între timp din motive de sănătate. Natalia Ciobanu s-a născut în Gorj, iar după terminarea studiilor a fost trimisă să predea ca învăţătoare în Basarabia. Şi-a întemeiat acolo o familie şi a dat naştere unei copile cu care a trebuit ulterior să fugă înapoi în ţară lăsând în urmă casa, terenurile, dar şi pe soţul ei. „Soţul meu a murit pe front cu o zi înainte să se termine războiul. Fata am născut-o acolo, dar cu ea mică am fugit şi ne-am refugiat aici, unde am predat din nou ca învăţătoare în satul meu natal, Godineşti. Ulterior, când s-a dat legea, fata a fost cea care a făcut dosarul şi toate terenurile şi casa au fost evaluate la aproximativ trei miliarde. Din 2007 până acum am primit doar prima tranşă din bani, adică 40% din valoare”, a declarat Natalia Ciobanu.

Bătrâna de 89 de ani este mulţumită de suma la care au fost evaluate bunurile lăsate în Basarabia însă are un singur regret. „A fost singura fiică şi mi-ar fi plăcut să trăiască să vadă că am reuşit să obţinem ce am lăsat în urmă, ea s-a zbătut să primim despăgubirile, dar din păcate a murit din cauza unor probleme de sănătate. Eu am rămas în grija ginerelui meu şi a celor doi nepoţi”, a declarat Natalia Ciobanu.

În această situaţie sunt alte câteva zeci de persoane. În Gorj au fost înregistrate 153 de cereri dintre care soluţionate au fost 61, trimise la Bucureşti 60 şi 32 de cereri mai sunt încă de soluţionat.

„Legea a fost dată în 2003, iar ultimul termen de depunere a acestor cereri a fost mai 2007. În tot acest interval, în Gorj au fost 153 de cereri înregistrate. Puteau să solicite despăgubiri chiar şi rudele de gradul IV dacă făceau dovada terenurilor în Basarabia. Au fost o serie de condiţii în funcţie de care s-au aprobat sau respins cererile de despăgubire. Moştenitorii trebuiau despăgubiţi în bani, dar asta deja nu mai ţine de noi”, a declarat Zenovia Cârţână, una din secretarele comisiei judeţene pentru aplicarea legii 290 privind acordarea despăgubirilor cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia.   

Vizualizări: 101

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: