Preşedintele Senatului Universităţii “Constantin Brâncuşi” (UCB) din Târgu Jiu, Adrian Gorun, a conceput alături de alţi dascăli din instituţie şi din învăţământul preuniversitar un proiect de lege care se doreşte a fi o alternativă la legea educaţiei naţionale. Dacă va avea susţinerea parlamentarilor, ar putea deveni noua lege a educaţiei.

Pentru conceperea proiectului “Legea Educaţiei Naţionale”, Adrian Gorun şi colegii din universitate şi din şcoli au lucrat circa 2 ani şi jumătate. Această alternativă aduce multe schimbări în sistemul de învăţământ. Adrian Gorun propune ca termenul de „învăţământ preuniversitar” din legea educaţiei să fie înlocuit cu cel de „învăţământ non-universitar”, pentru că învăţământul profesional nu ar intra în categoria de învăţământ preuniversitar.

Prin proiect este prevăzut ca tinerii care vor urma învăţământul profesional să beneficieze de 20% noţiuni teoretice şi restul să constea în activităţi practice. Propunerea este ca anual să fie alocată 60% din cifra de şcolarizare pentru învăţământul liceal şi 40% pentru cel profesional, iar accederea la liceu să se facă pe bază de examen de admitere.

Clasa de pregătitoare ar deveni clasa I, cu începerea studiilor la 6 ani, clasele primare fiind considerate până în clasa a V-a, urmând ca învăţământul gimnazial să fie de la clasa a VI-a până în clasa a X-a. Învăţământul liceal ar fi de 3 ani şi nu de 4 ani cum este în prezent. “Liceul rămâne pe 3 ani pentru că gimnaziul împreună cu liceul întotdeauna au avut 8 ani în România. Cei de la licee tehnologice, ultimul semestru îl fac integral practic. Profesionala nu are decât cam 20% teorie, deci o să facă activităţi, cu posibilitatea ca în ultimul an, ca şi cei de la tehnologic ultimul semestru şi cei de la profesională anul III să fie angajaţi cu contract de muncă pe perioadă determinată”, a declarat Adrian Gorun.

A criticat modul în care se fac numirile în rândul directorilor

Gorun a criticat modul în care se fac în prezent numirile în funcţiile de directori la şcoli, spunând că sunt făcute pe criterii politice, creând astfel un dezechilibru în unităţile şcolare. “Un alt aspect care a degenerat şi a degradat foarte mult calitatea şi desfăşurarea educaţiei în ansamblu, politizarea partinică excesivă a sistemului. Adică numirile şi rotativele, instabilitatea creată la nivelul comunităţilor şcolare, în universităţi nu, există totuşi cât de cât autonomie, în care politicul de partid vine şi dă soluţii privind numirile. Introducem şi aici, nu o interdicţie declarativă, ci spunem foarte clar: Numirea pe criterii politice, cu excepţia ministrului şi secretarului de stat, adică funcţii politice, în orice altă funcţie reprezintă conflict de interese şi se sancţionează conform legii penale. Şi atunci să vedem câţi se vor mai îngrămădi să numească, cum s-a schimbat toamna un partid pun un director sau un inspector general, primăvara al partid, un altul, şi aşa mai departe”, a declarat Adrian Gorun în cadrul conferinţei de presă.

Proiectul prevede şi introducerea învăţământului în familie pentru preşcolari, pentru grupele mică, mijlocie şi mare, şi pentru învăţământul primar. Astfel, părinţii ar putea să ţină copilul acasă, să fie instruit de un dascăl, urmând ca examenele să le dea la şcoală sau grădiniţă.

Şeful Senatului UCB vrea să reînfiinţeze şi casele de economicii şcolare prin care elevii vor depune din economiile lor nişte sume în baza unui plafon şi din acei bani să se facă drumeţii şi excursii.

LANSARE

Proiectul va fi lansat vineri, 5 iunie, cu prilejul împlinirii a 23 de ani de la înfiinţarea universităţii, când va fi organizată şi Conferinţa Ştiinţifică “Educaţia în faţa marilor provocări”. Autorii proiectului aşteaptă sugestii pentru a îmbunătăţi construcţia normativă propusă. Proiectul este cunoscut la nivelul federaţiilor sindicale şi ministerului dar şi la nivelul unor universităţi din ţară.