Deşi se afla la Vâlcea, preşedintele liberalilor, Crin Antonescu, a întors-o ca la Ploieşti. A declarat sus şi tare să acum ar fi dispus să se întoarcă la guvernare cu o singură condiţie, aceea prin care Boc, Berceanu şi Videanu să dispară din linia întâi a puterii. Crezând că le face o concesie democrat-liberalilor, Antonescu le-a zis că nu mai vrea postul de prim-ministru aşa cum l-a vrut tot timpul în alegerile prezidenţiale, ci probabil se mulţumeşte cu mai puţin, adică cu câteva ministere pentru clientela lui. Antonescu crede că Băsescu, prin criticile dure formulate recent la adresa guvernului şi la adresa PDL i-a făcut lui practic o invitaţie la guvernare şi a şi sărit să apuce ce mai e de apucat. De ochii lumii a pus şi ceva condiţii, care i-ar elimina pe cei trei mizând pe lupii tineri din PDL care sunt şi ei flămânzi şi foarte grăbiţi să-şi atingă scopurile. Propunerea lui Antonescu de a face un guvern liberalo- democrat- liberal ar fi venit cu câteva luni în urmă când cei aflaţi acum la putere s-au rugat ca la sfintele moaşte de el  ar fi însemnat ceva acum nu are decât valoarea unui scâncet de câine bătut peste bot să nu ajungă la ciolan. Pactul lui cu PSD-ul bântuit mult timp de acum înainte de umbra penalului Voicu, încăpăţânarea de a-l pune prim-ministru pe Iohannis dusă dincolo de interesele României şi sacrificarea interesului naţional unei ambiţii stupide care nici măcar nu era a lui nu pot fi uitate nici de PDL şi nici de electoratul acestui partid. După ce s-a ţinut ţanţoş pe poziţie administrând palme şi pumni PDL-ului, care s-a mulţumit să le încaseze, după ce era sigur pe faptul că Geoană va fi preşedinte, iar el omul care pune prim-ministru, după ce … acum vine şi spune că s-a răzgândit. Nu mai vrea nimic din ce a vrut ci vrea acolo câteva firimituri să astupe gura nesătuilor din partid! La ce exhibiţii politice aiuritoare a făcut până acum mă mir că nu-i este ruşine! De altfel toată lumea se aşteaptă la o remaniere guvernamentală că aşa nu se mai poate! Nemulţumirea preşedintelui Băsescu faţă de activitatea guvernului, făcută publică dealtfel, nu este ceva ieşit din comun. Activitatea Guvernului este la vedere şi din nici un  unghi nu pare perfectă, să nu mai spun că uneori nu pare nici măcar normală! În premierul Boc s-a lovit ca în sacul de box de cred că acum se sperie şi dacă-i şuieră vântul pe la urechi. Asta nu înseamnă că lucrurile nu merg bine pentru că nu sunt liberalii la putere! Părerea mea este că miniştri din toate guvernele post-decembriste n-au putut comunica unii cu  unii cu alţii chiar dacă au făcut parte din acelaşi partid, fapt pentru care activitatea s-a rezumat în principal la lupta pentru obţinerea unui buget cât mai gras pentru „teritoriul său”. Altfel nu se explică de ce Ministerul Educaţiei a fost şi este paralel cu nevoile societăţii, Ministerul Economiei  nu mai are nici o tangenţă cu cel al apărării, Ministerul Sănătăţii ne-a îmbolnăvit pe toţi de „nervii capului”, iar Ministerul Justiţiei a ajuns un fel de bomboana pe coliva noastră!