Fostul prefect Liviu Andrei consideră că PD-L Gorj nu va mai putea fi reconstruit indiferent de cine va veni în fruntea partidului. Cu toate acestea,  crede că Ion Cupă ar putea face treabă bună şi pe plan politic, întrucât şi-a dovedit capacităţile manageriale încă din perioada în care a condus Direcţia de Finanţe Publice Gorj. Liviu Andrei, în prezent subprefect al Capitalei, spune că oricând s-ar întoarce cu drag în Gorj, principalul motiv fiind acela că familia sa a rămas la Târgu Jiu.

Rep.: Aţi făcut parte din PD-L Gorj. Ce părere aveţi despre situaţia în care se află partidul în momentul de faţă?

L.A.: Nu pot să comentez acest subiect pentru că nu mai fac politică de foarte mult timp. Ce pot să vă spun este că nu se compară PDL-ul de acum cu PDL-ul de atunci. Când eram eu, era o altă echipă care a făcut treabă bună la vremea respectivă.

Rep.: Cine credeţi că ar fi indicat să vină la conducerea partidului, ţinând cont că se vehiculează numele domnilor Cupă, Fugaru şi Daviţoiu?

L.A.: Indiferent cine ar veni la conducerea partidului, PD-L Gorj e greu de scos din groapa de nămol. Personal, cred că Ion Cupă ar putea reconstrui ceva, deşi mă tem că este prea târziu. Am lucrat cu Ion Cupă şi a demonstrat de fiecare dată că ştie să-şi facă treaba foarte bine.

Rep.: Ce ne puteţi spune în legătură cu munca dumneavoastră de la Bucureşti comparativ cu cea pe care aţi desfăşurat-o la Târgu Jiu, în ultimii ani?

L.A.: Ca subprefect al Capitalei am mult mai mult de muncă. Bucureştiul este cât 10 judeţe la un loc şi este foarte greu să-l cuprinzi. Chiar acum am o şedinţă pentru combaterea criminalităţii şi sunt alături de colegii mei.

Rep.: Şefii instituţiilor deconcentrate din Capitală sunt mai disciplinaţi ca cei de la Gorj?

L.A.: Fiecare dintre şefii de instituţii îşi vede de fişa postului. Toţi răspund cu promptitudine atunci când sunt chemaţi. Nu am avut situaţii în care să lipsească vreunul de la şedinţe.

Rep.: Să înţelegem că v-aţi acomodat foarte uşor. Aţi uitat Gorjul?

L.A.: Nu mai pot spune că am probleme de acomodare după aproape o jumătate de an de activitate la Bucureşti. Tot ce vă zic e că am rămas cu sufletul la Gorj şi că oricând m-aş întoarce cu drag, mai ales că familia mea a rămas la Târgu Jiu. Soţia are serviciul la Târgu Jiu şi a rămas împreună cu băieţelul nostru, căruia îi simt foarte mult lipsa. Pentru ei ar fi mult mai greu să se mute şi să se acomodeze la Bucureşti, decât mi-a fost mie.