Mândria lui Cârciumaru
M-a şocat afirmaţia primarului Cârciumaru de la Târgu Jiu, care s-a declarat mândru de faptul că de la un an la altul sunt tot mai mulţi oameni care se îmbulzesc la fasolea cu ciolan. Bătaia o pe farfurie de mâncare este nu numai semn de sărăcie, ci şi de degradare morală. Probabil, pentru Cârciumaru, 1.800 de porţii gratuite de fasole de 1 decembrie înseamnă 1.800 de voturi. Şi atunci poate este de înţeles politica PSD din ultimul an, de sărăcire a oamenilor. Înclinaţia PSD de întreţinere a păturii sărace, ca nu munceşte, se vede şi din gândirea bugetară a guvernului Ponta. Ca şi predecesorii săi Iliescu şi Năstase, Victor Ponta îşi bazează guvernarea pe susţinerea asistaţilor social, a aparatului bugetar şi a păcălirii pensionarilor cu o indexarea care nu acoperă nici măcar creşterea facturii de curent. Măcar de-am avea un guvern cu o politică socială corectă. Din păcate, sunt mii şi mii de români pensionaţi pe caz de boală fără să fie bolnavi, cu grad de handicap fără să aibă handicap şi aşa mai departe. Asta în timp ce românii cu probleme nu au acces la serviciile de asistenţă socială.
Pandurul a pornit o campanie de ajutorare a copiilor săraci. Este incredibil cât de sărace sunt unele familii din Gorj. În 2013, să fie copii în România care merg la culcare fără să mănânce… este ruşinos. Încurajatoare este reacţia cititorilor. Şi bogaţi, şi săraci au venit cu câte ceva la redacţie. Reporterii noştri pleacă plângând de la fiecare astfel de caz. Şi nu plâng pentru că oamenii aceia sunt săraci, ci pentru că îşi găsesc resursele să fie buni, să fie credincioşi, să fie generoşi, în ciuda problemelor. La una din familii, cei patru copii aveau trei portocale primite de la un vecin. Au împărţit una în patru să o mănânce, păstrând două pentru mai târziu. Când au văzut ziariştii, le-au întins şi loc o portocală. Cred că şi o piatră s-ar fi emoţionat. La altă familie, am găsit o Biblie. Şi când aveau ce pune pe masă, şi când nu aveau, oamenii îi mulţumeau seară de seară lui Dumnezeu, că îi ţine uniţi. Din păcate, oamenii nu au aceeaşi încredere în serviciile sociale. În mod normal, statul ar trebui să intervină, să sprijine familiile aflate în situaţii dificile. Dar, oamenilor le este frică de ajutorul statului, dacă acesta înseamnă luarea copiilor în centrele de plasament. Una din mămici ne-a mărturisit că are în permanenţă câteva conserve în cămară, pe care nu le deschide chiar dacă nu au ce mânca. Sunt acolo pentru ca, dacă vine protecţia copilului, să găsească alimente în casă, să nu îi ia copiii. Pe hârtie, primul pas pe care l-ar face Protecţia Copilului ar fi să ajute cu alimente astfel de familii, poate chiar o face, dar iată că asistenţii sociali nu ştiu să îi înveţe pe oameni să depăşească situaţiile grele.
Sărăcia are multe feţe în Gorj, dar cred că Florin Cârciumaru nu şi-a ales bine momentul în care să fie mândru.