Marin Dumitru lucrează ca reporter de 63 de ani

Marin Dumitru, în vârstă de 84 ani, a debutat în presă în urmă cu 62 de ani, ca reporter la Gazeta Gorjului. Acesta nu a părăsit nicio clipă acest domeniu ajungând la performanţa de a scrie despre Cântarea României şi Partidul Comunist Român dar şi despre evenimentele de după căderea regimului comunist. Este nelipsit de la conferinţele şi mai multe publicaţii se laudă că-l au reporter.

Timp de peste 60 de ani a ţinut legătura cu presa şi cu autorităţile locale din diferite perioade. A debutat în anul 1948 ca reporter la Gazeta Gorjului. De atunci a scris pe la diferite publicaţii: Steagul nostru, un ziar muncitoresc, Gazeta Sportului, Scânteia Tineretului, Şoimii Patriei, Realitatea, Observator de Gorj, Şapte Zile, Universul şi Manifest. Acum, după ani, acesta face comparaţia între presa de atunci şi presa de acum. „Pe vremea comunismului erau indicaţii clare, conducerea ţării trebuia lăudată. În ziare apăreau doar hotărârile date de Partidul Comunist Român, cu referire la cultură, sport şi alte realizări. Trebuiau lăudate spectacolele organizate la Cântarea României şi cele de 23 August. Se interzicea tuturor ziariştilor să dezvăluie o serie de manifestări contrare regimului. În ultima perioadă a dictaturii au mai fost scăpări din partea ziariştilor. Acestea nu mai insistau asupra vreunui subiect pentru că erau traşi de mânecă de către securişti”, a declarat Marin Dumitru.

Ziariştii trebuiau să deservească partidului

Pentru a intra în presă, la vremea aceea, ziariştii trebuiau să fie membri de partid. Tinerii erau recrutaţi încă de pe băncile şcolii pentru a putea fi formaţi ca să deservească intereselor Societăţii Multilateral Dezvoltate. La vârsta de 17 ani, Marin Dumitru a fost inclus în Uniunea Tineretului Comunist (UTC), apoi în Uniunea Tineretului Muncitoresc (UTM), în Partidul Muncitoresc Român (PMR), iar în final în Partidul Comunist Român (PCR). “Sarcina primordială a membrilor de partid era de a duce la îndeplinire tot ceea ce stabilea organul central al partidului. Îmi amintesc că odată m-am revoltat într-o adunare generală şi am fost exclus din presă, din partid şi apoi din judeţ. Timp de 11 luni am fost considerat duşman de clasă. Organele centrale ale partidului mi-au recunoscut însă meritele şi am fost scos din cauză fără nici o sancţiune”, a declarat Marin Dumitru.

Experienţele de viaţă, transmise prin cărţi

După Revoluţia din decembrie 1989, presa şi-a căpătat unele drepturi de care fusese privată ani de zile. „Libertatea cuvântului şi a presei este cel mai mare câştig al revoluţiei, al cetăţeanului care poate exprima tot ce gândeşte în viziunea publică, privată şi de stat. Să scrii despre ce doreşti, să vorbeşti ce gândeşti fără să-ţi fie frică de cineva este un lucru mare. Tinerii prea puţin conştientizează. În majoritatea situaţiei presa este obiectivă dar este blamată de cei care nu dovedesc inteligenţă şi scrupule în viziunea materialelor scrise”, a declarat Marin Dumitru.

Marin Dumitru vrea ca istoria ţării şi experienţele trăite poate de şi bunicii noştri să nu dispară odată cu trecerea timpul. În acest sens a scris două cărţi “Omul fără frică” şi “Itinerar sportiv”. În prezent, Dumitru lucrează la alte două cărţi “Amintiri, locuri şi oameni din alte vremi” şi „Oameni adevăraţi, fapte adevărate din trecut”. “Aceste cărţi datează istoria României a peste 150 de ani de guvernare, istorie dată împreună cu personajele implicate în guvernarea ţării”, a declarat Marin Dumitru. 

Vizualizări: 105

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Monden:

Citește și: