Nimic salutar

OK, MRU e simpatic. E simpatic ca orice neputincios. Așa pare, să fim sinceri: neputincios, puțin pierdut în lumea asta rea. Și groaznic de incapabil să iasă în evidență. Genul care s-ar îneca într-o baie de mulțime. Și pe care nu l-ar pupa babele nici dacă l-ar confunda cu propriul nepot sau cu un set de moaște. Confuzie. Iată un cuvânt care sigur nu-i face plăcere lui Ungureanu. Cred că și maică-sa îi mai zice Traian Răzvan Ungureanu, din când în când. Cum spuneam noi, la Kamikaze, în toate glumele despre campania ARD-ului, MRU e un fel de Chupacabra: unii oameni susțin că l-au văzut, dar majoritatea sunt sceptici în privința existenței lui. Mai mult, câțiva locuitori ai unor sate din Arad sunt gata să se jure pe ce-au mai scump că l-au surprins pe MRU venind noaptea în gospodăriile lor și plictisindu-le găinile.

”E un intelectual rasat, e normal să nu aibă succes la mase”, îl apără fanii. Zău? Ciudat, dar pe mine nu m-a izbit niciodată ca fiind un superintelectual. Dac-ar fi să-l caracterizez cumva pe MRU aș spune că e un tip serios și muncitor care a răzbătut în politică mulțumită impetuozității și ambiției. Pare un om destul de corect, în ciuda secretomaniei pe care a învățat-o la școală, dar nu-i văd sclipirea. Cum zicea un coleg, ca să-l răpui pe liderul leilor trebuie să-l ataci pe la spate și să-i iei beregata, dacă vrei să fii un lider autentic. Uitați-vă cum a făcut Băsescu cu Roman sau Stolojan. Ăla e politicianul alfa, așa recunoști liderul. Nu are scrupule, e însetat de putere ca de sânge, trebuie mereu să-ți păzești spatele în apropierea lui și mereu să te aștepți că o să se repeadă la tine și-o să te detroneze, dacă nu cumva chiar o să te ucidă.

Copilașii de curte care au crescut pe lângă liderii adevărați sunt rebuturi. Uitați-vă la Ponta. Un rebut politic. Până și Crin Antonescu pare mai credibil, în forța lui somnoroasă. Măcar Crin și-a asasinat, ca un mic Stalin sau ca un mic Băsescu, dacă vreți, toți potențialii adversari din partid. Ponta, bietul de el, e un instrument în mâna atâtor oameni din PSD încât e obligatoriu să te speli pe mâini după ce umbli cu el. Și nici Ungureanu nu pare să iasă din această paradigmă. Cum adică, care Ungureanu? Ăla cu ochelari! Îl știți sigur, a apărut odată la televizor și s-a dat mare că știe ce înseamnă salutar.

Vizualizări: 74

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: