Noi, maşinile nemuritoare

Ieri am zis că dau o veste bună. Vă spuneam că, judecând după cum evoluează lucrurile în tehnologie (exponenţial, desigur, nu liniar), este o chestiune de ani (poate 10-20) până când vom putea să ne transferăm pe noi înşine într-un calculator şi să devenim nemuritori astfel. Calculatorul acela am fi noi pentru restul timpului şi posibilităţile sunt, chiar şi în absenţa unui trup, nelimitate. Başca am fi infinit mai inteligenţi decât am fi putut limitaţi de creierul şi de corpul nostru uman. Multă lume a luat cam personal această previziune. Apreciez că majoritatea criticilor teoriei care mie mi se pare îmbucurătoare sunt posesori de Windows 8.1, probabil cel mai prost sistem de operare din istoria Microsoft. Probabil îşi zic: cum să trecem noi pe nişte calculatoare, când calculatoarele noastre sunt nişte stupizenii care se blochează mereu?

Fiţi liniştiţi. Nu ne vom bloca, pentru că nu doar noi evoluăm, ci şi calculatoarele. Odată ce am acceptat că sufletul şi conştiinţa sunt în creier şi n-au de-a face cu corpul, posibilităţile sunt nelimitate. Iar teama că maşinile, odată devenite inteligente şi stăpâne pe propria conştiinţă, ne vor ucide pentru a prelua controlul, este una cu bătaie prea lungă şi cu o logică trasă de păr. Da, se estimează că computerele vor avea, în 15-20 de ani, o inteligenţă emoţională care (apropo de sufletul care e în creier nu în corp, a se vedea mai sus) ne va face pe toţi să le acceptăm ca fiinţe. Vor exista nu pentru că s-au născut şi vor muri, vor exista pentru că gândesc, învaţă, progresează, şi sunt conştiente de toate acestea. Şi, cel mai probabil, vom fi la fel de prieteni cu ele pe cât suntem şi acum.

Şi hei, nu trebuie să ne certăm între noi de data asta. Pentru cei exagerat de ataşaţi de propriile corpuri care nu iau în calcul mutarea fizică pe un harddisk în scopul continuării existenţei, tot calculatoarele ne dau soluţii. De fapt nici măcar calculatoarele, ci imprimantele. Noile imprimante 3D sunt deja capabile să replice cu exactitate organe care s-au putut transplanta la animale. În curând, ne vom putea printa rinichii, ficatul, inima, cam orice. Şi asta fără sinistra perspectivă a unei clone pe care s-o ţinem pentru piese de schimb. Pur şi simplu ne vom putea comanda piesele ca la maşină. Vedeţi? Şi aşa, în propriul corp, cum-necum tot la maşini ajungem. Urmează secolul în care va trebui să învăţăm să convieţuim nu doar cu noi înşine, ci şi cu ele.

Vizualizări: 87

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: