Complexul Energetic Oltenia a făcut ieri precizări cu privire la cărbunele care ajunge în Serbia prin intermediul unor intermediari. Iată comunicatul integral semnat de Directoratul CEO.

„În decursul lunii iunie 2014, datorita unor condiţii meteorologice improprii, unele dintre carierele de cărbune ale termocentralelor din Serbia fiind inundate, la CE Oltenia s-au primit solicitări din partea unor firme sârbeşti pentru o posibilă colaborare. Acest lucru a fost considerat o oportunitate, având în vedere supraproducţia de cărbune existentă în acel moment. In perioada aprilie – octombrie 2014, cererea de energie a fost redusă, în stocurile CEO existând peste 2 milioane tone cărbune intr-un grad avansat de depreciere.

Conducerea CEO a prezentat oferte între 10 si 12 euro/tona de cărbune, ţinând cont, pe de o parte, de calitatea cărbunelui si, pe de alta parte, de faptul ca in acea perioada SEN plătea de fapt cărbunele cu 7-9 euro/tona raportat la pretul cu care un MWh se vindea pe bursele de energie. S-a avut in vedere ca pretul/tona ar putea fi invers proportional cu cantitatea de carbune contractata (pentru o cantitate mai mare s-ar fi putut lua in consideratie un pret mai mic).

In luna septembrie 2014, s-au primit solicitari din partea unor companii din Serbia (VIROM GROUP, DMB SHIPPING), precum si din partea unei societati comerciale romanesti (BVA COAL SRL) ca societatea noastră să participe intr-un consorţiu la o licitaţie ce ar fi trebuit sa aiba loc in Serbia, organizata de unul dintre ministerele acestui stat. CEO a refuzat sa faca parte din acest consorţiu, constatând ca firma VIROM GROUP nu are bonitate financiara, având probleme cu fiscul din tara vecina, iar firma BVA COAL SRL din Constanta fusese creata doar cu câteva săptămâni înainte.
Pentru a putea, insa, exploata aceasta oportunitate, CEO a organizat in luna decembrie 2014 o licitaţie pentru o cantitate de 1,2 mil tone carbune, invitand la participare pe toti cei care isi exprimasera intentia de a cumpara.

În data de 9 decembrie 2014, la licitatie au participat doar firma BVA COAL SRL şi asociaţia VUKOVIC 1967 – TPSUT MEHEDINTI.

Licitatia a fost castigata de firma BVA cu pretul de 13 euro/tona (VUKOVIC 1967 – TPSUT MEHEDINTI a oferit pretul de 12,2 euro/tona). In 19 decembrie 2014, s-a incheiat contractul cu inceperea livrarii din 5 ianuarie 2015, timp de 6 luni.

CEO nu a paticipat direct la licitatia organizata de Ministerul Energiei din Serbia pentru ca aceasta presupunea si transportul carbunelui pe calea ferata, autocamion, barja, in spatiul ramanesc si sarbesc. Presupunea, de asemenea, inchirierea unor porturi in vederea transportului fluvial. CEO nu are capacitatea de a integra toate aceste feluri de transport pe teritoriul a doua state. Vanzatorul a pus conditia ferma ca obligatia ce ii revine sa fie doar livrarea carbunelui in mijloacele de transport, fara a se implica in asigurarea transportului. Pentru a securiza contractul s-a pus, de asemenea, conditia ca plata carbunelui sa fie facuta in avans.

Pretul contractului de aprox. 58 lei/tona este superior pretului din BVC al CEO si, de asemenea, superior costului de productie la carierele din care se livreaza. Lucrul acesta s-a confirmat in luna ianuarie 2015, cand pretul mediu de productie pe toate carierele CEO a fost de cca 54 lei/tona.
Relatarile de presa care spun ca au fost modificate instalatii importante pentru a se obtine granulatia necesara sunt complet neadevarate, toata operatiunea insemnand, de fapt, montarea unor bare suplimentare in gratarele concasorilor care sa permita o sortare conform cerintelor de contract. Lucrul acesta s-a facut in decurs de cateva ore, cu personalul propriu.
Pana in prezent, cumparatorul a achitat, in avans, suma de 11,1 mil lei, reprezentând contravaloarea unei cantitati de 140 000 tone carbune.
Nu a existat vreodata o oferta scrisa sau verbala pentru mai mult de 13 euro/tona.
CEO a avut acelasi tip de contract, cu acelasi pret cu RAAN TURNU SEVERIN, CET GOVORA, CET ORADEA, CET TIMISOARA, CET ARAD. Diferenta consta in faptul ca in aceste cazuri sumele aferente nu se incaseaza, formand creante istorice.

Directoratul CEO a propus partenerilor din Serbia o situatie mult mai favorabila, respectiv exportul direct de energie . Stiind ca pretul final cu care Ministerul Energiei din Serbia achizitioneaza carbunele din CEO este de 34 euro/tona, se poate deduce usor ca energia electrica obtinuta cu acest carbune se poate produce cu un cost minim de 75 euro/MWh. Astfel, CEO a propus un export de energie prin CEO TRADING la un pret de max 45 euro/MWh, situatie care ar fi trebuit sa fie cu mult mai favorabila pentru partener. Propunerea nu a fost, insa, acceptata.

Consideram ca afirmatiile aparute in presa, in ultimele zile, se înscriu in încercările repetate de a submina in orice fel activitatea societăţii.

DIRECTORATUL CE OLTENIA