Restaurarea Porţii Sărutului mai costă bugetul nişte bani

Premierul Victor Ponta a ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la Târgu Jiu, unde a poposit circa o oră, mare parte din timp alocându-l Porţii Sărutului şi problemelor apărute aici după restaurarea operei în această toamnă. Şeful Guvernului a anunţat cu această ocazie că Executivul va plăti o comisie internaţională de experţi care să spună dacă restaurarea s-a făcut sau nu aşa cum trebuia, în cazul unui răspuns negativ urmând să fie căutaţi responsabilii de situaţia respectivă.

În urmă cu un an, Victor Ponta îl aducea la Târgu Jiu pe Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, pentru a-l convinge să susţină demersurile de includere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor pe lista patrimoniului mondial UNESCO, demers la care autorităţile încă lucrează. Acum Ponta a reuşit să ajungă la Târgu Jiu pentru a treia oară în acest an, ocazie cu care a devenit un fel de mediator în scandalul izbucnit în jurul procesului de restaurare a Porţii Sărutului. Opera şi-a schimbat culoarea, devenind gălbuie după restaurarea din ultimele săptămâni, şeful Guvernului poposind sâmbătă pentru câteva minute lângă opera pe care mai toată lumea o ştia de „albă”.

„Credeam că o găsesc dărâmată, după ce vedeam la RTV! Ziceam că pică!”, a exclamat Ponta după ce a văzut Poarta Sărutului şi şi-a dat seama că nu e dracul atât de negru… Premierul a venit aici după ce proiectantul lucrărilor, Dorin Dănilă, s-a plâns zilele trecute de faptul că Poarta a fost restaurată de amatori care au folosit un aparat sub presiune pentru a spăla opera cu un jet puternic de apă. „E mai galbenă” sau „e mai gălbuie”, cam asta au observat şi trecătorii care sâmbătă erau prin Parcul Central şi se întrebau ce caută premierul ţării pe acolo.

Comisie de experţi

Ponta a discutat la Poarta Sărutului chiar cu şeful Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, instituţia condusă de acesta fiind cea care a finanţat procesul de restaurare. Premierul l-a întrebat pe directorul respectiv cum explică imaginile apărute pe internet cu un muncitor spălând opera cu apă sub presiune. „Noi am lucrat doar sus şi lateral. Nu s-a folosit nici un turbojet. Acele imagini sunt din iunie, iar noi am lucrat din septembrie. Acum s-a făcut recepţia de către o comisie formată din 10 specialişti şi nu sunt probleme”, a spus Muraru.

Ponta nu a spus nici că-i „albă” nici că-i „galbenă”, evitând să îşi dea cu părerea şi să alimenteze, astfel, susţinătorii celor două variante. A anunţat, în schimb, că Guvernul va plăti o comisie formată din experţi străini care să îi prezinte concluzii oficiale cu privire la starea Porţii Sărutului. „Haideţi că le ştiu pe toate astea, ne ştim atât de bine, suntem acasă aicea. Plăteşte Guvernul o comisie, făcută din profesori din România, din Franţa, şi dacă e cineva care a greşit, că a făcut fără autorizaţie sau nu a făcut bine, sigur că îl tragem la răspundere. Dacă nu a greşit nimeni, haideţi să nu mai facem scandal. Deci eu aşa fac, plătesc nişte experţi independenţi, pe care cred că o să-i certaţi şi pe ăia, şi dacă a greşit cineva, plăteşte, dacă nu a greşit nimeni nu mai facem scandal”, a spus Ponta.

Ministerul Culturii: „O aiureală”

La Târgu Jiu a fost prezent sâmbătă şi secretarul de stat din Ministerul Culturii, care ne-a precizat că instituţia pe care o reprezintă era gata de a constitui propria comisie care să evalueze situaţia de la Poarta Sărutului. Acesta este convins însă că nu există nereguli. „Noi eram gata să convocăm membri ai Comisiei de Monumente Istorice, Asociaţia Restauratorilor, să facem o comisie şi să discutăm acuzele ce se aduc şi pe care eu le găsesc complet nefondate. Nu ar fi, în opinia mea, motive de anchetă. Absolut deloc. E o aiureală”, a spus secretarul de stat.

Explicaţii

Şeful Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, aflat în conflict deschis cu proiectantul Dorin Dănilă, cel care a declanşat public tot acest scandal, spune şi el că nu există probleme în modul în care s-a derulat restaurarea Porţii Sărutului. „Aceasta este culoarea naturală a travertinului după ce a fost curăţată opera de praf. Nu s-a folosit nici un turbojet aici. Cum vă puteţi închipui dumneavoastră că un monument inaugurat acum 75 de ani, cu intemperii, cu îngheţ/dezgheţ, cu soare, se poate degrada de la un jet de apă. E o minciună”, a spus Muraru.

Vorbele sale readuc în actualitate o situaţie de acum 10 ani, când Poarta a mai fost restaurată atunci şi când, la fel, şi-a schimbat, pentru o vreme culoarea. Era la fel de „galbenă” şi la vremea respectivă, când ministru al culturii era Răzvan Theodorescu şi pe care unii îl doreau declarat „persona non-grata” prin oraş… Între timp, peste operă s-a pus praful, mult praf, mai ales că în preajma ei s-a amenajat zona cu mult hulitul paviment despre care se vorbea acum un deceniu la fel de mult ca azi despre turbojetul muncitorilor neaveniţi.

Aniversare tristă

Scandalul de acum a izbucnit chiar la 75 de ani de la inaugurarea ansamblului pe care Constantin Brâncuşi l-a creat la Târgu Jiu în memoria eroilor căzuţi pe front în primul război mondial. Autorităţile locale au organizat o întâlnire specială pe această temă şi au marcat momentul respectiv, dar, vrând-nevrând, toată lumea tot la „galbenul” Porţii Sărutului se gândea. Primarul Florin Cârciumaru chiar a remarcat public faptul că nu îşi dorea un asemenea scandal şi că îşi dorea mai multă recunoaştere pentru eforturile depuse de municipalitate în vederea includerii Căii Eroilor în patrimoniul mondial al UNESCO.

Edilul a semnat în acest sens un document oficial împreună cu secretarul de stat Radu Moroianu, hârtia urmând să fie înaintată la UNESCO împreună cu întregul dosar prin care autorităţile demonstrează de ce trebuie incluse operele lui Brâncuşi pe lista respectivă. Ceremonia de semnare a avut loc în prezenţa ambasadorului Philippe Gustin, care a dat asigurări că şi Franţa susţine un astfel de demers. „România şi Franţa susţin includerea complexului de la Târgu Jiu în lista patrimoniului mondial UNESCO”, a declarat reprezentantul Franţei la Bucureşti, în aplauzele celor prezenţi. Răspunsul final din partea UNESCO ar putea fi primit cel mai devreme în vara lui 2015.

Vizualizări: 172

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Administrație:

Citește și: