Cei care ar trebui să aibă grijă de patrimoniul Gorjului s-au făcut ieri că le pasă şi s-au aşezat la masa discuţiilor. Prima dezbatere privind problema monumentelor istorice degradate din judeţul  nostru, şi mai ales bisericile de lemn, a avut loc ieri la Muzeul Judeţean. Persoane care au legătură cu acest domeniu şi-au spus ieri părerea, însă până la urmă a fost o simplă discuţie fără să fie luată vreo decizie.

La nivelul judeţului Gorj sunt aproximativ 170 de biserici declarate monument istoric, iar aproximativ 120 dintre acestea sunt din lemn. Mai mult de jumătate dintre bisericile din lemn ar trebui restaurate, dar nu se face ceva nici atunci când există posibilitatea. În acest caz „posibilitatea“ este la Consiliul Judeţean Gorj. „Este o hotărâre a Guvernului pentru restaurarea a opt biserici de lemn dată de acum trei ani, dar în tot acest timp nu s-a făcut mai nimic în acest sens. Anul trecut am fost contactat să fac un proiect, dar nici aşa nu s-a luat nicio măsură. Lucrurile stau aproximativ la fel ca în urmă cu trei ani”, a declarat arhitectul Iulian Cămui.

Preoţii sunt conştienţi de starea deplorabilă a bisericilor-monument, dar cu toate acestea feţele bisericeşti se arată neputincioase. „Sunt foarte multe biserici care din cauza vechimii au început să se degradeze. Unii preoţi au mai încercat să facă ceva, dar din dorinţa aceasta au făcut şi greşeli. Ar trebui să facem proiecte, dar ne trebuie foarte mulţi bani pentru realizarea lor şi nu avem fonduri, iar enoriaşii contribuie şi ei cu ce pot”, a declarat protopopul Cosmin Bălan.

Au fost şi preoţi care au încercat să restaureze aceste lăcaşuri de cult însă nu au respectat legislaţia în vigoare. „Au fost şi preoţi care au încercat după posibilităţi nu să restaureze, ci să mai aducă îmbunătăţiri la aceste biserici din lemn şi dacă nu au cerut părerea specialiştilor au comis greşeli, unii mai grave, alţii mai puţin grave”, a declarat Monica Vlădoianu, reprezentant Direcţia de Cultură şi Patrimoniu.

Deşi greşelile făcute în restaurarea lăcaşurilor de cult sunt vizibile, poliţia de patrimoniu nu le-a constatat până în acest moment. „Noi, cei de la Poliţia de patrimoniu, mergem în teren şi verificăm în special dacă există autorizaţii pentru că dacă nu au intră sub incidenţa legii ca infracţiune. Până acum nu avem constatări de acest gen, dar cel mai probabil până la sfârşitul anului vor apărea”, a declarat Mădălina Mărgineanu, inspector Poliţia de Patrimoniu.