Ion Ruşeţ, şef de departament din CE Oltenia şi fost lider sindical, a declarat la Radio Infinit că dacă ar fi negociat el din partea sindicalelor ar fi câştigat mai mulţi bani pentru angajaţi. Asta în condiţiile în care CEO dă afară peste 2.000 de oameni şi susţine că nu are bani pentru a creşte veniturile. Ruşeţ face parte din echipa de negociere, dar din partea administraţiei. În acelaşi interviu, Ruşeţ a spus că Pecingină este un căţelandru.

Reporter: Dvs. ce făceaţi dacă eraţi lider sindical, acceptaţi propunerea administraţiei? V-aţi fi dus în faţa oamenilor să spuneţi: da, sunt de acord cu tăieri?

Ion Ruşeţ: Vreţi să vă spun adevărul? Alături de o echipă corectă aveam contractul semnat la 1 februarie, fără pierderi şi cu plusuri minore, dar considerabile faţă de realităţile momentului.

Rep.: Aveaţi contractul cu veniturile din 2014 şi ceva plusuri?

I.R.: Da.

Rep.: Aţi spus că nu sunteţi autorul acordului de muncă.

I.R.: Sunt negociatorul lor.

Rep.: Juridic cine l-a avizat?

I.R.: Juriştii companiei.

Rep.: Au fost acele acuzaţii de discriminare... A spus-o şi Gheorghe Pecingină, care ştiţi că e avocat.

I.R.: Haideţi să discutăm, pentru că tot la postul dvs. de radio a apărut şi această teză a acordurilor ilegale şi neconstituţionale. Lui Gheorghe Pecingină o să-i răspund acum. Să stabilim un lucru. Eu am o vârstă şi de căţelandri sunt sătul. Temeiul juridic există în Articolul 153 din Legea 62, legea care a fost supusă controlului constituţional şi în mai 2015 Curtea Constituţională s-a pronunţat declarând constituţională legea. Înţeleg că o parte din colegi au atacat aceste acorduri la Tribunal şi au invocat excepţia de neconstituţionalitate. Tribunalul o va trimite la Curtea Constituţională pentru a o soluţiona. Vreau să-i spun specialistului, între ghilimele, (n.r- Gheorghe Pecingină), în drept, că dacă un Acord este legal sau nu în ceea ce priveşte constituţionalitatea lui se pronunţă Curtea. Dar până la pronunţarea Curţii articolul produce efecte. În doctrină există două opinii: prima că acordul trebuie să reglementeze altceva decât acordurile de muncă şi a doua este aceea că în lipsa unui CCM care să reglementeze relaţiile de muncă pot fi acorduri.

Rep.: Dar sunt puse la îndoială, pentru că nu se aplică tuturor salariaţilor.

I.R.: Legiuitorul a dat posibilitatea sindicatului minoritar să-şi poată reprezenta salariaţii. Articolul 153 este excepţia reglementată prin lege. Nu există discriminare. Dacă există discriminare nu am săvârşit-o noi prin încheierea acestor acorduri, ci legiuitorul prin reglementarea acestei posibilităţi cu Articolul 153.

Rep.: Dacă sunt salariat al CEO şi nu fac parte din niciun sindicat nu primesc primă de Paşti?

I.R.: Nu. Prima de Paşte va fi dată salariaţilor beneficiari ai acordului.

Rep.: E fără precedent. Mă forţaţi, ca salariat, să intru într-un sindicat.

I.R.: Nu vă obligă nimeni. Aveţi posibilitatea unei negocieri individuale.