Jurnalista Sorina Matei a prezentat o cronologie mai puţin ştiută a evenimentelor care au dus în 2015 la arestarea judecătorului constituţional Toni Greblă, achitat săptămâna trecută în primă instanţă. Greblă a fost primul judecător al Curţii Constituţionale cu cătuşe la mâini, iar dacă achitarea va rămâne definitivă, cineva va trebui să explice distrugerea unei vieţi şi a unei cariere. Sorina Matei susţine că procurorul care a făcut dosarul lui Greblă a fost şantajat să facă asta, sub ameninţarea că îi va fi arestat fratele. Ameninţare venită chiar din sediul DNA.

Sorina Matei a prezentat o cronologie detaliată a evenimentelor. DNA s-a sesizat din oficiu într-un dosar de trafic de influenţă pe 5 octombrie 2011, vizat fiind Greblă care era senator PSD de Gorj. Dosarul a stat la sertar trei ani. Pe 16 decembrie 2013, Greblă a ajuns judecător la CCR. Propunerea PSD a trecut tocmai pentru că acesta putea fi vulnerabilizat, susţine Sorina Matei.

În februarie 2014, DNA începe să lucreze dosarul „in rem”, mai exact cu privire la faptă, nu la persoană. Dosarul ajunge la un procuror vulnerabil, în sensul că acesta avea un frate cu probleme penale, care putea fi agăţat oricând.

Miza: Legile Big Brother

În aprilie 2014, Curtea Europeană de Justiţie invalidează Directiva UE de stocare a datelor, pe motiv că afectează drepturile omului. Două judecătorii din ţară ridică la CCR excepţii de neconstituţionalitate pe Legea 82/2012 privind retenţia datelor şi pe Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

De-a lungul a câteva luni, legile Big Brother sunt declarate rând pe rând neconstituţionale. În paralel, DNA lucrează dosarul Greblă. Pe 21 ianuarie 2015, CCR declară neconstituţională a treia lege Big Brother.

Greblă este luat joi dimineaţa, pe 22 ianuarie, cu mandat de la hotel şi dus la sediul DNA. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, denunţă public presiunile SRI la adresa CCR. Pe 24 ianuarie apare celebrul interviu cu George Maior, în care şeful SRI spune că „în cazul unei catastrofe, voi şti către cine să arăt cu degetul”. În acelaşi interviu, şeful SRI lasă impresia că a fost reconfirmat în funcţie de Klaus Iohannis. Trei zile mai târziu, Maior demisionează de la şefia SRI.

Şantaj la procuror. „Începe să plângă, să se roage”

Sorina Matei susţine că scandalul a atins cote maxime pe 3 februarie 2015, când asupra procurorului au fost făcute presiuni să îl reţină pe Greblă.

„Procurorul vulnerabil e ameninţat cu revocarea, mai fusese ameninţat. Intervine şi al doilea procuror. Nici el nu era de acord cu arestarea judecătorului CCR pentru nişte struţi. Doamna vrea neapărat cătuşe, arestare, ca atare trimite solicitare oficială de aviz de arestare la Senat pentru judecătorul CCR. Se contrase cu ambii procurori. Cere extinderea urmăririi penale pe judecător. Procurorii o semnează. Primului, celui vulnerabil, care lucrase mult în dosar, îi zice că dacă nu arestează, «îi ia fratele». Se petrec scene halucinante în birou. Procurorul, un bărbat destul de impozant, înalt, pică din picioare în genunchi în faţa ei, să «nu-i ia» fratele. Începe să plângă, să se roage”, este relatarea Sorinei Matei.

Scenele continuă pe 4 februarie. „A doua zi, procurorul care lucrase în dosarul judecătorului CCR, dosar instrumentat de Secţia a II-a de unde era procurorul, află că ai săi colegi de la Secţia I se duc să-i ia fratele. Îi vine rău în DNA. Plânge continuu, iar pică din picioare, rămâne noaptea în DNA, era terminat. Omul era desfigurat”, mai scrie Sorina Matei.

Pe 5 februarie, adjunctul DNA, procurorul Marius Iacob, a plecat personal de la Bucureşti la Suceava, să facă percheziţii în dosarul fratelui procurorului din dosarul Greblă. Iată ce scrie Sorina Matei: „Iacob îl ia cu el şi pe Eugen Stoina, procuror la Secţia I, îl iau pe sus pe fratele procurorului şi pe încă o persoană, îi bagă în dubă şi îi aduc în DNA, în sediul central, lângă fratele procuror. Într-un birou era procurorul care instrumenta dosarul judecătorului CCR şi colegii săi de la Secţia a II-a, iar vizavi, în alt birou, erau ceilalţi colegi, de la Secţia I, cu fratele procurorului reţinut. Primii trimit o cafea şi o apă în camera cu fratele reţinut. Cei de la Secţia I refuză cafeaua şi apa pentru frate. Dau afară solul cu tot cu apă şi cafea. Primii se apucă să caute un avocat. Fratele reţinut nu avea nici avocat. Procurorul care instrumenta cazul judecătorului era terminat, nu mai gândea. La ora 2.30, în noaptea de 5 spre 6 februarie 2015, este reţinut fratele procurorului într-un dosar în care cer confiscare specială pentru 5795 lei şi recuperare de prejudiciu de 1672,50 lei”.

Greblă reţinut, fratele procurorului arestat

DNA deschide şi alte dosare pe numele fratelui procurorului din dosarul Greblă. Pe 10 martie, procurorul, cu fratele deja arestat, emite ordonanţă de reţinere pe numele lui Toni Greblă. Judecătorul constituţional este declarat pericol pentru ordinea publică. DNA a cerut mai departe arest la domiciliu pentru Greblă, dar Înalta Curte a respins şi l-a lăsat pe Greblă în deplină libertate.

Fratele procurorului şantajat este trimis în judecată pe 1 aprilie. Câteva zile mai târziu, acesta scapă de arestul la domiciliu. Pe 10 iunie, procurorul vulnerabil extinde din nou ancheta în dosarul Greblă, motivând că a descoperit noi infracţiuni.

Greblă este trimis în judecată pe 9 septembrie 2015. După câteva luni, procurorul vulnerabil pleacă din DNA. Două doi ani, fratele fostului procuror este condamnat cu suspendare. Al doilea procuror care a lucrat în cazul Greblă este revocat din DNA, iar după încă un an Kovesi îl revocă şi pe procurorul Stoina, care a făcut dosarul fratelui procurorului, acesta fiind implicat într-un accident şi având probleme cu alcoolul.

TOŢI ŞTIU, TOŢI TAC

Pe 11 mai 2018, judecătorii ÎCCJ îl achită în primă instanţă pe judecătorul CCR şi pe toţi ceilalţi inculpaţi din dosar. „Restul procurorilor sunt în continuare în DNA. Şi toţi ştiu ce s-a întâmplat. Şi toţi tac”, este concluzia Sorinei Matei.