Schimbarea şefilor, bucuria nebunilor!

Plecarea lui Sebastian Lăzăroiu din Guvern n-o să schimbe nimic, ci doar o să satisfacă orgoliile baronilor partidului care s-au simţit ofensaţi de faptul că un nemembru de partid le-a fost impus ministru în guvernul lor. Şi prezenţa şi plecarea lui Lăzăroiu din fruntea ministerului muncii lasă lucrurile la fel de încurcate şi nici nu creează noi locuri de muncă, aşa cum aşteaptă toţi votanţii.

Venirea noului ministru Sulfina Barbu va schimba doar modalitatea de comunicare la care, trebuie să recunoaştem, d-na se pricepe mult mai bine, în sensul că este în stare de dragul partidului să înghită şi o broască râioasă… Nici domnia sa nu va face mare lucru pentru simplu motiv că la acest minister ca să faci ceva trebuie să ai bani, iar bani nu sunt. Deficitul la fondul de pensii de aproximativ 4 miliarde de euro face imposibilă orice majorare aşteptată, iar despre noi locuri de muncă nu poate fi vorba atât timp cât statul îşi restrânge activitatea în propriile instituţii şi societăţi nu pentru că s-a gândit neapărat la o reformă, ci pentru că nu mai sunt bani să fie plătită toată lumea. Foamea de bani este atât de mare încât îl auzim tot mai des pe preşedintele Băsescu vorbind despre iminenta redeschidere a minelor de argint şi aur, singurul lucru cert din care am mai putea scoate bani.

Îndemnurile la redeschiderea acestor exploatări sunt făcute în acelaşi timp cu discuţiile despre o nouă construcţie europeană, Statele Unite ale Europei. Personal, nu văd cum ne-ar putea anula această construcţie deficitul la fondul de pensii, deficit care în câţiva ani şi poate chiar mai repede, ar putea pune în pericol plata pensiilor şi implicit aruncarea a milioane de români într-o adevărată gaură neagră. Şi noi, spre deosebire de Grecia, nu avem insule pe care să le putem scoate la vânzare… Din toate fumigenele aruncate în ultimul timp pe piaţă, indiferent cât de bine ambalate ar fi fost ele, am înţeles un singur lucru; Europa se va reconstrui, iar noi va trebui să facem pe dracu în patru ca să fim măcar aproape de masa unde se va ţine ospăţul. Când îţi este foame sunt bune şi firimiturile! Pentru că nu putem avea şi noi China noastră va trebui să ne mulţumim cu strânsul curelei. Toată treaba stă în cât de tare strângem ca să nu crăpăm. Nu-mi fac iluzii că vom strânge toţi cureaua pentru că se ştie că ea va fi strânsă doar de popor. Aleşii, politici sau nu, n-au curea, ci elastic care poate să se întindă peste burţile lucrate la sala de forţă…

Dacă ar fi atât de simplu să creezi locuri de muncă le-ar fi creat chiar şi Lăzăroiu, despre care se spune că ar fi avut nu numai o figură abulică, dar şi o concepţie mult prea personală despre cum trebuie condus un minister politic. Sulfina Barbu a mai fost ministru şi nu-mi aduc aminte mare lucru despre perioada ei decât poate de un scandal legat de o societate la care era acţionar şi care avea acelaşi obiect de activitate cu ministerul pe care-l conducea. Dar de atunci a venit criza şi sper să-i fi dat faliment firma ca să nu fie din nou probleme cu imaginea…

Vizualizări: 108

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: