Este pentru a doua oară în ultimele două luni când fostul premier Călin Popescu Tăriceanu anunţă public că o eventuală candidatură a sa la fotoliul de la Cotroceni nu este un capitol închis. Pentru liberali declaraţiile fostului premier s-ar putea să fie o gură de oxigen, dacă am în vedere că s-au săturat toţi de posibila candidatură a lui Antonescu care pe zi ce trece devine tot mai aservit lui Voiculescu şi tot mai antieuropean şi antiamerican.

În condiţiile în care Tăriceanu îşi conturează tot mai des posibila sa candidatură la prezidenţiale,  va aduna în jurul său adevăraţii liberali care au înghiţit cu noduri alianţa cu Voiculescu, un fost turnător dovedit şi cu PSD partidul roşilor, ai căror bunici i-au schingiuit în puşcării pe actualii seniori liberali. Dacă în final se va contura candidatura care acum este doar lansată ca o nadă va însemna sfârşitul lui Antonescu ca om politic, care va mai avea doar posibilitatea să se treacă pe faţă la partidul minuscul al lui Voiculescu.

Dacă lucrurile se vor întâmpla aşa şi Tăriceanu îl va trimite la lada de gunoi a istoriei pe Antonescu, atunci cred că nici Ponta nu va avea altă soartă decât cea a lui Crin şi asta se va întâmpla cu mult înainte, adică după alegerile parlamentare, la nominalizarea premierului de către preşedinte.

Numai când mă gândesc la ce a anunţat Ponta că va face imediat cum va fi reinvestit premier şi mi se face părul măciucă. Să modifici Constituţia în aşa fel încât  Curtea Constituţională să-i devină o anexă e mai mult decât şi-ar putea permite orice dictator al timpurilor moderne. Şi se mai miră că nu vrea nimeni în Europa măcar să dea mâna cu el… Dacă e să gândim fără patimă, între Antonescu şi Tăriceanu, cel de-al doilea e de preferat chiar şi numai pentru faptul că are o educaţie care nu-i permite să înjure ca la uşa cortului liderii lumii politice de care vrem sau nu depinde viaţa noastră, a românilor transformaţi în cobai şi din când în când în electori.

Oricum va fi, discursurile lui Tăriceanu sunt de urmărit. Ele au început să anunţe o scindare a PNL-ului actual în care au intrat şi au fost promovate tot felul de personaje dubioase de care liberalilor vechi le este şi ruşine să vorbească. De altfel, Tăriceanu a anunţat şi despărţirea de PSD după alegeri  pentru simplu motiv că sunt două partide total diferite şi ca orice partid, cel liberal, va încerca să-şi pună în aplicare propriul program fără compromisuri ucigătoare. Cum alt candidat la prezidenţiale nu se întrevede, cel preferat de PD-L, Mihai Ungureanu rămânând mult în umbră, cred că Tăriceanu  va avea şanse mai multe decât colegul său de partid Antonescu. Dar cum prezidenţialele sunt încă departe şi până atunci se mai pot întâmpla multe mai bine să stăm cu ochii pe parlamentare, că de ele va depinde viaţa noastră pentru încă patru ani.