În ultimul timp, în județul Gorj au fost tot felul de discuții pro și contra asupra posibilității și capacității Complexului Energetic Oltenia de a-și atinge target-ul de energie produsă și vândută. Funcție de capacitatea de vânzare, la recentele negocieri de CCM s-au stabilit și pachete de facilități care se vor acorda sau nu salariaților, funcție de realizări. Cei mai mulți și mai responsabili pariază pe faptul că acest colos înființat în vara trecută nu-și va atinge obiectivele, fapt pentru care pachetele de facilități vor rămâne doar… la pachet. Se pune întrebarea, pe bună dreptate, de ce pe vremea când actualele sucursale ale complexului funcționau separat reușeau să vândă energie, iar acum, adunate în conglomerat, nu mai reușesc?

Specialiștii neangajați politic sau necuplați la interesele transnaționale apreciază că situația producătorilor de energie pe bază de combustibili fosili va din ce în ce mai grea, situație generată de intrarea în sistem a  energiei verzi. Anul 2012 a fost al doilea an consecutiv în care a avut loc aproape o dublare, față de anul precedent, a capacităților instalate de așa-numita energie verde (practic, în covârșitoare majoritate deocamdată, energie eoliană). Având în vedere proiectele aflate pe rol se preconizează ca până în anul 2014 să dubleze încă o dată capacitățile de producție de energie verde față de dublarea  din 2012. În anul 2009 capacitățile instalate de energie verde erau de 14 MW, iar în 2012 s-a ajuns la 2000 MW, adică aproape capacitatea a trei  centrale de puterea celei nucleare de la Cernavodă. Având în vedere investițiile aflate în derulare în 2014 este posibilă atingerea unei cote de 4000 de MW energie verde, care va intra în sistem cu prioritate dacă, bineînțeles, va bate vântul. Pentru că nu mai poți produce nici măcar un watt fără să ai certificate verzi, iar certificatele verzi sunt date producătorilor de energie verde care le vând la un preț care merge până la câteva zeci de euro/certificat, producătorul de energie pe bază de cărbune, cum este cazul în Gorj, nu are decât să-și facă rost de bani pentru certificate, altfel stă cu grupurile oprite.

Nu-i de ajuns că va trebui să facă rost de bani foarte mulți mai trebuie și să intre și să iasă din sistem după cum bate vântul, pentru că eolianul nu are nici un fel de opreliști la intrarea în sistemul energetic. Un raport oficial al Băncii Mondiale, care a insistat de atâtea ori pe privatizarea  către investitorii străini, atrage acum atenția asupra pericolului în care se găsește sistemul energetic românesc. Din cauza dezvoltării disproporționate a energiei regenerabile și a discontinuității furnizării de electricitate din surse eoliene se creează probleme în sistemul energetic național integrat. Reglementările actuale în vigoare prevăd prioritatea preluării în sistem a energiilor regenerabile, pentru realizarea obligaţiei României în cadrul UE de a asigura treptat o contribuție a acestor energii de circa 38% în acoperirea consumului până în 2020. Aceasta înseamnă că, atunci când bate vântul, să fie scoși din sistem alți furnizori (din surse fie termo, fie hidro, fie nucleare) iar atunci când vântul nu bate, să se introducă alți producători în sistem.  Acest  „intră/ieși” nu este doar foarte costisitor, dar poate fi și foarte periculos! Din păcate cei care cunosc aceste probleme nu spun nimic, iar cei care nu le știu sunt fericiți și așteaptă să le fie plătite facilitățile…

O reanalizare a schemei, mult prea generoase  de promovare a energiei verzi ar fi o soluție nu oportună, ci de-a dreptul urgentă. La cum se derulează lucrurile de ani de zile aș face pariu că nimeni nu va mișca un deget, iar intrările și ieșirile din sistem ale producătorilor de electricitate pe bază de combustibil solid vor continua până când vor plesni!