Parfumate, aromate şi gata de vânzare. Localitatea Polovragi din Gorj este recunoscută din punct de vedere al recoltei de căpşune. Fructul este emblema comunei de zeci de ani, însă, din păcate, numărul cultivatorilor  a scăzut destul de mult. Dacă în urmă cu câţiva ani în Polovragi erau sute de căpşunari, în prezent, cei care mai păstrează tradiţia mai sunt doar câteva zeci.

Patria căpşunelor de la Polovragi începe să îşi piardă renumele creat de generaţii întregi şi asta pentru că mulţi cultivatori au renunţat la munca de câmp, considerând că afacerea nu mai este rentabilă. În anii trecuţi se scoteau bani frumoşi din vânzarea fructelor, acum oamenii o mai fac doar din pasiune. Unul dintre motivele pentru care oamenii au renuţat la această cultură este legat şi de vremea capricioasă.

”Duc o tradiţie mai departe. Sunt din vechea gardă, ca să zic aşa. De mic copil am cultivat acest soi de căpşuni. Am plecat cu cele româneşti, iar acum ajuns să le pun pe cele care sunt de actualitate de piaţă. Sunt vaste motive. În primul rând ne afectează şi clima. Suntem la o înălţime de 600 de m altitudine, iar muntele ne provoacă brume timpurii, îngheţul la sol”, a spus Mioara Mănescu, cultivator.  

Cultivatorii spun că o altă problemă este legată de vânzarea fructului. ”Este vorba şi despre vânzare. Noi nu avem un punct de desfacere. Înainte erau centre de colectare. Veneau din alte judeţe şi ne preluau marfa. Erau ca nişte samsari. Este foarte greu, nu poţi să te descurci. Eu am avut până la un hectar de căpşuni. Nu îmi e rușine să vă spun. Am ținut fata în facultate cu banii de pe căpşune. Aşa am reuşit să o susţin financiar”, a mai spus gorjeanca.

Un alt cultivator spune că preferă să le vândă la margine de drum, decât să meargă cu ele în piaţă. Acolo nu au loc de cei cu fructele aduse din alte ţări.

”Pe piaţă este greu. Este greu să ajungem cu ele acolo. Nu mai sunt mese libere pentru producători. Sunt mici firme care iau dintr-o parte şi vând în alta, dar vor să câştige cât producătorul. Acum la poartă sau la drumul naţional. Cu ce nu pot vinde de acasă, merg acolo”, a spus Florin Deconescu.  

Cultivatorii au trecut de partea financiară, iar acum fac totul din pasiune, pentru a nu se pierde tradiţia. ”La mine nu mai este vorba despre partea financiară. Acum la mine este doar pasiune. Cu toate că oasele se mai înmoaie, am trecut de la bani la pasiune. Seara sau dimineaţa vin în cultură, îmi iau o mână de căpşune şi mănânc”, a mai spus un cultivator.  

Un kilogram de căpşune ajunge la 15 lei direct de la producători, iar preţul o să scadă odată cu trecerea producţiei.