Afirmaţia din titlu a fost făcută ieri pe Radio Infinit de liderul sindical Marin Condescu, preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie. Oare câţi îşi mai aduc aminte că blocarea privatizării şi constituirea unui mare complex energetic care să cuprindă cărbunele şi termocentralele pe lignit din Oltenia au fost două din promisiunile care l-au scos câştigător pe Băsescu în 2004, cu peste 6% mai mult decât Adrian Năstase în Gorj. Se pare că minerii au memorie bună, având în vedere că şi în 2009, sondajele arată că actualul preşedinte este mai popular în zonele miniere din judeţ decât în alte zone.

Traian Băsescu – 53,13% în Gorj. Acesta a fost rezultatul obţinut în 2004 de candidatul de atunci al Partidului Democrat. Cu câteva zile înainte de scrutin, minerii au negociat cu acest partid susţinerea în al doilea tur de scrutin al candidatului lor. Printre altele, minerilor li s-a promis constituirea unui mare complex energetic care să cuprindă toate exploatările rentabile de lignit şi cele patru termocentrale din Oltenia. Şi atunci, şi acum, PSD şi PNL s-au opus acestei iniţiative. Abia de câteva zile, după ce PDL a rămas singur la guvernare, a început procesul de fuziune dintre SNLO, complexurile energetice din Oltenia, Nuclearelectrica şi o parte din Hidroelectrica. Va rezulta cel mai puternic producător de energie din Europa Centrală şi de Est, noua companie Electra urmând să joace un rol important pe piaţa europeană a energiei. „Băieţii deştepţi” de la PSD, cei care au căpuşat ani în şir producătorii de energie ieftină, au reacţionat şi s-au opus constituirii noii companii.

Reacţiile preşedintelui Băsescu faţă de „băieţii deştepţi”

Interesele marilor oameni de afaceri din jurul energiei sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu mai mult, astfel putând fi explicate multe dintre campaniile de presă finanţate de aceştia. Să facem o trecere în revistă a declaraţiilor lui Traian Băsescu faţă de căpuşele din energie.

August 2005: „Sunt băieţi deştepţi, care iau de la hidro şi vând la o anume clientelă energia electrică, şi băieţi fără noroc în viaţă, care consumă numai de pe termo şi, de multe ori, peste preţul pieţei", spunea Traian Băsescu în luna august 2005. Mulţi s-au grăbit să îl contrazică, dar pe măsură ce treceau lunile, în presă au apărut nume de firme, contracte şi alte informaţii care arătau cum câştigau unii milioane de euro la fiecare tranzacţie.

Februarie 2007, la şedinţa de bilanţ a SRI: “România va primi pentru dezvoltare 32 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene. Care va fi rezultatul unor astfel de alocări dacă ele vor fi canalizate prin pâlnia îngustă a relaţiei dintre «băieţi deştepţi» şi politicieni. Şi pentru ca a venit vorba de «băieţi deştepţi», în mod paradoxal, deşi sunt cunoscute problemele din energie, nu am văzut Corp de Control la Ministerul Industriilor. Aflăm doar că “băieţii deştepţi” refuză să facă publice contractele”, a declarat preşedintele.

Aprilie 2007, la şedinţa de bilanţ a DNA: Preşedintele Băsescu a amintit că încă din vara anului 2005, când a folosit expresia «băieţii deştepţi din energie», primise ca şi mulţi alţi demnitari tot documentarul referitor la ceea ce se întâmpla în vânzarea de energie. Preşedintele ţării a apreciat că, la început s-a încercat “diminuarea importanţei strigătului de disperare «vedeţi ce se întâmplă în energie»”, pentru ca astăzi ziarele să confirme că de fapt la energia hidro este “un adevărat dezastru”. Preşedintele a apreciat că trebuie făcute presiuni pentru “clarificarea jafului din energie”. “În momentul de faţă, ca efect al activităţii «băieţilor deştepţi» susţinuţi bine de miniştri succesivi ai Industriilor, populaţia plăteşte cel mai ridicat preţ pentru energia electrica, în timp ce «baieţii destepţi» fac miliarde din diferenţa de preţ de la hidro la preţul de vânzare. Cumpără cu 25 de dolari, vând cu 87 şi diferenţa merge la o firmă care înseamnă un birou şi un telefon”, a afirmat Traian Băsescu.

Noiembrie 2007, declaraţie de presă: „Aduceţi-vă aminte, în 2005 am vorbit de băieţii deştepţi, iar guvernul nu a avut nicio reacţie. Poate să se supere toată lumea, dar trebuie să spun că, din acest punct de vedere, primul-ministru are un comportament greu de înţeles. Oare cât de mari sunt interesele care mână guvernul la inacţiune!?”

Cum a blocat CSAT privatizarea complexurilor energetice

Noiembrie 2006: Traian Băsescu explică într-un interviu acordat în Evenimentul zilei de ce a fost nevoie să se discute în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării despre necesitatea unei strategii energetice pe termen lung: „Guvernul dă impresia că nu e preocupat de stabilirea unei politici energetice. Explicaţia acestei indiferenţe poate să fie găsită fie în existenţa unor presiuni politice în favoarea unei clientele, fie în lipsa de viziune legată de nevoia unei strategii energetice pe termen lung”.

Noiembrie 2006, după şedinţa CSAT:  Preşedintele Băsescu a declarat, la finalul şedinţei CSAT, că “România are urgent nevoie de o nouă strategie energetică în măsură să garanteze securitatea energetică a ţării. Noua strategie este necesară din cauza proceselor de privatizare care au avut loc şi care au schimbat elementele de fond avute în vedere în strategiile anterioare în ceea ce priveşte garantarea securităţii energetice a ţării, a populaţiei”.

Noiembrie 2006: Întrebat de ce era necesară implicarea instituţiei prezidenţiale pentru a forma o comisie la nivel prezidenţial pentru elaborarea unei strategii energetice a României, Băsescu a spus „Pentru că guvernul nu a vrut, nu a înţeles sau nu putut să declanşeze o asemenea acţiune”. Întrebat dacă este un adept al privatizării utilităţilor publice, preşedintele a spus: „Depinde, acum sunt un adept al unei întârzieri în privatizare, să vedem care sunt efectele privatizărilor de până acum în sistemele de distribuţie electricitate şi gaze, urmând ca, după ce constatăm efectele, să vedem ce este de făcut în continuare”.
Septembrie 2007: Preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre singurul mod de privatizare în domeniul energetic care poate să fie profitabil ţării, şi anume vinderea unor pachete mici de acţiuni la bursă, iar cu banii obţinuţi să fie făcute investiţiile de mediu şi modernizările necesare, aşa cum s-a întâmplat şi la Transelectrica.

Despre ordonanţa 101

A urmat ordonanţa 101/2006 prin care zeci de companii de stat au fost trecute la AVAS în vederea privatizării. Printre acestea, complexurile energetice de la Turceni şi Rovinari. Măsura a fost luată de guvernul Tăriceanu imediat după ce scosese PDL de la guvernare. Prima măsură a guvernului Boc la finele anului trecut, după revenirea democrat-liberalilor în guvern, a fost chiar anularea ordonanţei 101. Actul normativ fusese ţinut doi ani în parlament fără să fie supus votului în plen, de către preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu. (C.P.)

Despre spargerea CNLO

Compania Naţională a Lignitului Oltenia a fost în perioada 1997 – 2003 un model de restructurare. Când procesul era aproape finalizat, ministrul PSD al Industriilor a impus prin decizii politice livrarea de cărbune către Termoelectrica, pentru care CNLO nu a încasat bani. Termoelectrica la rândul ei vindea energie produsă scump la preţ foarte mic către Hidroelectrica, pentru ca societatea din urmă să îşi poată onora contractele cu băieţii deştepţi care exportau energie. O afacere din care CNLO a pierdut câteva mii de miliarde de lei, bani ale căror urme s-au pierdut prin spargerea companiei lignitului. (C.P.)