De multă vreme, cei care ar trebui să promoveze valoarea şi imaginea Gorjului, aleşi şi plătiţi pentru asta din bugetul public, nu-şi aduc aminte de potenţialul turistic şi cultural al judeţului decât atunci când vine vorba de niscaiva excursii peste hotare, musai cu participare de la vârful Consiliului Judeţean. În schimb, aflăm din când în când despre gorjeni care se dovedesc mult mai de folos imaginii judeţului decât cei responsabili de drept pentru asta.  
Judeţul căruia Brâncuşi i-a lăsat moştenire cele mai valoroase şi mai râvnite sculpturi, binecuvântat de asemenea cu opere de artă durate la superlativ de natură şi de Cel de Sus, şi-ar fi putut constitui din zestrea sa o continuă sursă de venit, ridicând cu eforturi minime calitatea vieţii locuitorilor. Condiţia esenţială este ca edililor să le pese…să rupă din timpul alocat intereselor personale şi întâlnirilor de partid şi să gândească şi proiecte din care să aibă de câştigat mai mult Gorjul şi mai puţin propriul buzunar. Până când cei aflaţi la cârma judeţului vor învăţa să stabilească priorităţile altfel decât gândind pentru folosul propriu sau pentru cel de partid, Gorjul îşi găseşte promovarea exact de unde te-ai aştepta mai puţin - oameni care îşi laudă locurile oriunde merg, seducându-şi interlocutorii cu amănunte care instigă la drum, către oraşul lui Brâncuşi.  
Zilele trecute, un grup numeros plecat tocmai de la Botoşani, a poposit preţ de două zile la Tg.Jiu, după ce o tânără gorjeancă ajunsă pe meleagurile lor a descris atât de frumos judeţul său încât cei ce au ascultat-o şi-au propus să ajungă aici şi să vadă cu ochii lor minunile… profesori şi studenţi din marele târg al Moldovei, un preot, câţiva oameni de cultură şi alţi botoşăneni, legaţi unul de celălalt doar de dorinţa de a-şi potoli setea de frumos şi cunoaştere. Meritul închegării grupului de turişti i-a revenit scriitorului şi publicistului moldovean Corneliu Filip, care a început prin a stabili traseul şi obiectivele culturale, după care a trimis vorbă între cunoscuţi că “se pleacă acasă, la Brâncuşi”. Locurile din autocarul tocmit pentru drum au fost ocupate în doar câteva zile, încă o dovadă că Gorjul atrage rapid turişti, prin ceea ce este şi ceea ce deţine. 

Centrul Constantin Brâncuşi…deplină tăcere

  Prima surpriză de care au avut parte turiştii moldoveni, odată ajunşi la Tg.Jiu, a fost una care îi onorează cu siguranţă pe autori. Grupul a ales pentru cazare hotelul Gorj, vecin cu Poarta Sărutului, cu Masa Tăcerii şi Aleea Scaunelor din Parcul central al municipiului şi nu mică le-a fost mirarea oaspeţilor când au aflat că tariful de cazare le-a fost considerabil redus, responsabilii hotelului fiind plăcut impresionaţi de entuziasmul şi îndrăzneala cu care şi tineri şi vârstnici au pornit din celălalt capăt al ţării în realizarea acestei acţiuni. Oraşul ce adăposteşte ansamblul sculptural care ne face atâta cinste era de-acum “la picioarele lor”, cum s-a exprimat unul din vizitatori, însă mai aveau nevoie de îndrumare pentru a ajunge în localitatea natală a marelui sculptor şi la câteva din vechile mânăstiri ale zonei. Pentru asta, turiştii au încercat marţi, în jurul orei 10,30, dimineaţa să contacteze Centrul de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi, instituţie publică al cărei scop declarat la înfiinţare a fost tocmai acela de a oferi Tg.Jiului şansa să devină un oraş turistic important, chiar cultural european. Zadarnică încercare fiindcă la telefon nu a răspuns nici un reprezentant al centrului, aşa că turiştii au apelat tot la gorjeanca de la care primiseră informaţiile referitoare la judeţ. Alina Stoichiţescu, căci în cazul de faţă ea este ambasadoarea care a dus vestea despre ce avem noi mai frumos, le-a fost ghid oaspeţilor moldoveni şi la mânăstiri, dar şi în satul lui Brâncuşi. 
“Am fost mişcaţi de sprijinul care ne-a fost oferit de un simplu om doar pentru că aparţine acestor locuri, nu fiindcă ar deţine o calitate publică sau ar fi plătit pentru asta. Avem şi noi multe obiective turistice, dar parcă aici sunt mai multe, în sensul că sunt diferite. În Moldova la loc de cinste sunt mânănăstirile, dar voi aveţi şi mânăstiri, îl aveţi şi pe Brâncuşi, şi meşteri mulţi am auzit… e păcat să le păstraţi numai pentru voi”, a spus la plecare Corneliu Filip, care a promis că, la postul de radio din Botoşani, unde lucrează, o vreme se va povesti mult despre Gorj.