Deţine cea mai bogată colecţie de meteoriţi din România, unii de o vârstă cu sistemul solar. I-a adunat de prin toată lumea, a făcut schimburi, face studii şi cercetări asupra lor. Colecţionarea fragmentelor din spaţiul cosmic i-a intrat în sânge şi nu de puţine ori a pornit în goana după meteoriţi prin marile deşerturi ale lumii. Târgujianul Răzvan Andrei este fascinat de spaţiu de când se ştie şi are meteoriţi de pe toate continentele lumii.

Primul meteorit l-a cumpărat prin 1994, de la un comerciant de meteoriţi din Alaska, pe care l-a găsit în timp ce căuta pe Internet. Era unul metalic cu o anumită structură internă. Interesat fiind de modelul de formare a fragmentelor căzute din cer şi-a dat seama că autoeducarea e insuficientă.  „Trebuia făcut ceva sistematic, o facultate, un doctorat pe tema planetologiei în sine pentru că planetele sunt atât de diferite aşa cum le vedem şi în fapt sunt născute din acelaşi material primar. Am început să cercetez care sunt modelele de formare planetară, care sunt modelele de diferenţiere nebulară”, afirmă Răzvan Andrei. Târgujianul este singurul particular din România. „Mai sunt colecţii de meteoriţi la Cluj, la Bucureşti, dar sunt mult mai mici decât colecţia mea. Eu am cam toate tipurile existente, spre 1000. Sunt de pe toată pe toată planeta, căzuţi pe toată planeta. Nu cred că am ratat vreun loc de pe toate continentele”, menţionează colecţionarul. Meteoriţii au fost găsiţi în Africa, Asia, America de Nord şi Sud, Groenlanda, Australia.

În goana după meteoriţi prin deşert

Însă Internetul nu a reprezentat singura sursă a colecţiei. Nu de puţine ori a pornit chiar el în goana după meteoriţi prin marile deşerturi ale lumii. „Sunt foarte scumpi şi nu îmi permiteam. Pot să coste de la zece cenţi pe gram la câteva mii de euro pe gram. Depinde de material, de cât e de rar. Sunt inclusiv material lunar şi marţian. În expediţii am ajuns în toate deşerturile mari ale lumii. Deşertul are proprietatea de a-i păstra pentru că absolut toţi conţin fier, fier metalic. Într-o climă ca a noastră nu rezistă foarte mult. Fierul rugineşte în câţiva ani şi nu-ţi mai dai seama că a fost un meteorit pentru că se alterează foarte repede. În schimb deşertul îi păstrează pentru că e uscat. Am şi meteoriţi care prezintă alterări acvatice primare, care provin de pe un corp planetar pe care a fost apă”, povesteşte colecţionarul. Meteoriţii din colecţia sa provin cam din toate zonele de formare ale sistemului solar.

Expuşi la Muzeul Judeţean

Zeci de exemplare din bogata colecţie au fost expuse şi la Muzeul Judeţean Gorj cu ocazia sărbătoririi lunii mondiale a astronomiei. „I-am adus mai ales mai ales pentru educaţia publicului pentru că meteoriţii prezintă importanţă deosebită şi sunt foarte puţin cunoscuţi. Clasificarea lor comportă trepte din ce în ce mai intime, de la pietroşi, feroşi şi micşti până la tipuri de roci similare cu rocile terestre. Sunt cele mai ieftine mostre din sistemul solar şi au importanţă ştiinţifică în a descifra istoria sistemului solar, mai ales istoria timpurie”, relatează Răzvan Andrei.