Legea zilierilor a intrat în vigoare la 23 aprilie 2011, prin derogare de la prevederile Codului Muncii, zilierii fiind consideraţi muncitori necalificaţi care desfăşoară activitate pentru un beneficiar.

Cert este că, potrivit acestei legi, un ziler poate desfăşura activitate numai maxim 90 de zile într-un an calendaristic. Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj au precizat faptul că registrul de evidenţă al zilierilor se întocmeşte anterior începerii activităţii de către beneficiar, zilierii putând lucra maxim 12 ore într-o zi. „Ora de muncă pentru un ziler a fost stabilită între 2 şi 10 lei, echipamentul şi instruirea se pune la dispoziţie de către beneficiar. Zilierii nu beneficiază de asigurări de şomaj, de asigurări de sănătate sau de pensii dar pot fi asiguraţi în toate aceste sisteme în mod benevol”, a declarat Alexandru Căruntu, inspector şef adjunct al ITM Gorj. De asemenea, inspectorii au făcut referire şi la domeniile în care se pot angaja zilierii. „În agricultură, vânat şi pescuit, silvicultură în afara exploatărilor forestiere, piscicultură şi acvacultură, apicultură, zootehnie, spectacole şi producţii cinematografice, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie precum şi alte activităţi de publicitate. Toţi cei care vor fi prinşi că lucrează ca zilieri în alte domenii decât cele amintite se consideră muncă fără forme legale de angajare”, a declarat Alexandru Căruntu.

Mai mult decât atât, zilierii înregistraţi în registrul de evidenţă al zilierilor vor contribui la bugetul de stat prin plata a 16% din totalul veniturilor, reprezentând impozitul.