În 1364 începe domnia lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească.

În 1485 începe Lupta de la Cătlăbuga, unde Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani.

În 1916 in cadrul Primului război mondial are loc "Bătalia pentru București", cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei.

Bătalia pentru București

Data de 16 noiembrie 1916 marcheaza începutul „Bătăliei pentru Bucureşti” sau „Bătălia de pe Neajlov şi Argeş”, cea mai mare operaţiune militară de pe frontul românesc, din cadrul Primului Război Mondial, ce a avut ca scop stoparea forțelor germane și austro-ungare de a cuceri capitala.

Armata I Română condusa de generalul Constantin Prezan, va încerca oprirea înaintării forțelor militare germane și bulgare ce doreau ocuparea capitalei țării și scoaterea României din război. In prima parte, planul de apărare a Bucureștiului a reușit, forțele armate române reușind să respingă inamicul, însă ulterior, armata noastră, copleşită din punct de vedere numeric, dar şi tehnic, este nevoită să se retragă, lăsând Bucureştii în mâna armatelor inamice.

Pusi in aceasta situație, Regele, membrii Casei Regale, precum și Guvernul român, au fost nevoiți să se retragă în Moldova și să restabilească capitala țării la Iași.

Printre cele mai violente lupte din timpul marii operaţiuni militare s-au dat la Călugăreni, 16-17 noiembrie, iar din pricina lungimii frontului, aproximativ 120 km, pe care s-au angajat ostilităţile este considerată cea mai complexă operaţiune militară iniţiată de forţele române în timpul Primului Război Mondial.

Pe 4 decembrie întreaga linie a Argeşului era în mâna inamicului, înregistrându-se astfel, înfrângerea armatei române şi înlăturarea oricărui obstacol pentru ocuparea Bucureştiului. Impactul înfrângerii a fost unul devastator pentru forţele române, atât prin efectul demoralizator, cât şi prin pierderile semnificative suferite.