Ziua de 22 Noiembrie în istorie

În 1806 Rusia a declarat război Imperiului Otoman. Izbucnea noul Război ruso-turc 1806-1812, purtat în întregime pe teritoriul ţărilor române, conflict care se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia, teritoriu apartinand Principatului Moldova situat intre Prut si Nistru, intra în componența Rusiei.
În 1931 se deschide pentru public în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr.117, Muzeul de Istorie al Bucureștiului.
În 1963 președintele Statelor Unite John F. Kennedy a fost asasinat la Dallas de către Lee Harvey Oswald.


Pacea de la București din 1812


Tratatul de la București între Imperiul Otoman si Imperiul Rus, a fost semnat la 28 mai 1812, în Hanul lui Manuc în Bucureşti, și ratificat la 5 iulie 1812, la sfârșitul anului Războiul ruso-turc din 1806–1812. Prin semnarea tratatului Imperiul Rus a încorporat teritoriul dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră al Principatului Moldova.
Tratatul de pace de la Bucureşti era alcătuit din 16 articole şi un act adiţional secret alcătuit din două articole. Textul Tratatului şi actul adiţional au fost elaborate în două limbi: franceză (delegaţia rusă) şi turcă (delegaţia otomană).
Articolele IV şi V consfinţeau sfîşierea în două a Principatului Moldovei. În conformitate cu tratatul de pace de la Bucureşti acest tratat, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus o parte din teritoriul Moldovei: ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cîrligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul, în total 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Astfel Țara Moldovei a fost divizată în Moldova de Vest și Moldova de Est cea din urmă fiind numită de autoritățile ruse – Basarabia.
Vechiul principat al Moldovei a fost sfâșiat în două. Atât româna cât și rusa au fost atunci limbi folosite de administrația locală, dar treptat, limbii ruse a început să i se acorde o tot mai mare importanță. In 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română. Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învățământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar. Prin 1871, țarul a emis o proclamatie „Asupra suspendării studierii limbii române în școlile din Basarabia” deoarece „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”.

Vizualizări: 621

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Oameni, locuri, povești:

Citește și: