În 1640 Domnitorul Matei Basarab a emis o lege prin care a limitat posibilitatea de inchiriere a manastirilor romanesti aflate pe Muntele Athos ori a altor locuri sfinte.

În 1818 s-a născut la Cernăuţi omul de cultură Aron Pumnul, unul dintre fruntaşii Revoluţiei din Transilvania de la 1848, profesor al lui Mihai Eminescu.

În 1940 au fost asasinati Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga. La 27 noiembrie 1940 este asasinat de legionari în pădurea Snagov, de langă Bucureşti, Virgil Madgearu, fost ministru Naţional-Ţărănist. Ulterior, la marginea comunei Strejnic din Prahova, este asasinat si marele istoric Nicolae Iorga.

Dublul asasinat al lui Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga

Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, în județul Brașov, într-o familie de țărani iobagi din Transilvania. Din cauza unei boli de inimă, începe şcoala abia la vârsta de 14 ani, a studiat la Odorheiul Secuiesc, la Blaj şi la Cluj.

În 1843 a fost numit profesor de filosofie la Blaj, în acelaşi an plecând cu o bursă de studii la Viena. S-a întors în Transilvania în 1846, reluându-şi activitatea de profesor la Blaj. A înfiinţat împreună cu Timotei Cipariu ziarul „Organul Luminărei”, dar şi alte publicaţii.

A participat activ la Revoluția de la 1848 – 1849 din Transilvania, având un rol important, mobilizator, în întrunirea primei adunări populare din 30 aprilie 1848, care a precedat adunarea națională din luna mai de pe Câmpia. Din cauza participării sale la revoluţie, după înfrângerea acesteia, Aron Pumnul este condamnat la moarte de către puterea maghiară stăpânitoare în Transilvania, refugindu-se în Muntenia, unde participă la revoluţia paşoptistă din această provincie.

Aron Pumnul a întemeiat prima bibliotecă de cărţi româneşti, găzduită chiar în casa lui, printre elevii care aveau grijă de această bibliotecă numărându-se şi Mihai Eminescu, care din anul 1865, se va afla în gazdă la mentorul său.

Aron Pumnul a trecut s-a stins din viata la 24 ianuarie 1866, la doar 48 de ani, pe fondul unei afecţiuni grave la inimă cu care se născuse. În clipele de final, i-a stat la căpătâi Mihai Eminescu, care, la moartea dascălului şi mentorului său, scria, aşa cum aminteam, poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”.