În  1768 a fost publicată la Edinburgh,in Scotia, prima ediție a “Encyclopaedia Britannica”.

În  1865  Statele Unite au adoptat Al Treisprezecelea Amendament al Constituției, prin care s-a abolit sclavia.

În  1949 in penitenciarul Piteşti a început procesul de „reeducare” prin tortură.

Fenomenul Piteşti

În perioada 1949-1952 s-au efectuat încercări de „reeducare”  sub autorizația autorităților comuniste în închisoarea Pitești. Aceste sunt cunoscute sub numele de cunoscute și sub denumirea Experimentul Pitești sau Fenomenul Pitești.

Cruntul experiment a luat sfarsit în septembrie 1951 imediat după înlăturarea din fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști - facțiunea moscovită, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luka.

Esența metodei folosite la Pitești este transformarea victimelor în călăi, tortura putând fi apreciatǎ drept un simplu mijloc de “educare”. Acest fenomen se rezuma la bătăi și torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România. Pe langa tortura fizic implica si tortura psihologica, de obicei prin umilire.

Scopul experimentului, conform principiilor leniniste în interpretarea PCR, a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților, și în cele din urmă alterarea personalității până la punctul obedienței absolute.

Estimările totale referitor la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000. A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est.

În anul 1977, în urma presiunilor făcute din Occident, închisoarea Pitești a fost închisă definitiv.