Comisia lui Crin a creionat proiectul unei Constituţii a României cu multe semne de întrebare. „România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege”, este viitorul articol 1, aliniat 1, din Constituţie. Păi să zicem şi de Mihai Viteazu, de Alexandru Ioan Cuza, de Traian şi Decebal, de ce numai de Casa Regală? Apoi, recunoaştem rolul minorităţilor naţionale, dar nu facem nicio referire la majoritate? Cert este că amendamentul a fost adoptat cu majoritate PSD-PNL.

O altă noutate a Constituţiei este că „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni”. Interesant este un amendament propus de UDMR şi adoptat de comisie: „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”. Mi-e neclar ce înseamnă organe proprii de decizie şi executive, dar tocmai pentru că este o exprimare foarte generală, presupun că va genera multe probleme pe viitor.

Noua Constituţie va schimba şi drapelul, care va avea stemă, dar o să prevadă şi faptul că România este stat membru al Uniunii Europene.

Mai mulţi parlamentar liberali vor ca noua Constituţie să facă referire la arestul preventiv, care să fie o excepţie, nu aproape o regulă, ca acum. „În mod excepţional şi motivat, cercetarea si judecarea în procesul penal se face cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal”, este amendamentul cu pricina. Mai mult, un alt articol arată că”Este interzisă folosirea probelor obţinute ilegal”. „In tot cursul procesului, părțile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu si de a dispune de timpul si înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării”, se arată în noul text.” În faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalității de arme între acuzare şi apărare”, este un articol nou. Interesul mare al parlamentarilor cu privire la problemele legate de justiţie nu este de neglijat, dar are dublă interpretare. Unii vor spune că vor să stopeze abuzurile din Justiţie, alţii că se tem de propriile dosare.

Şi interceptările telefonice şi ale comunicaţiilor informatice vor fi mai dificile, dacă trece următorul amendament: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al comunicaţiilor electronice, al datelor de trafic şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Autorităţile publice garantează secretul corespondentei”. Textul arată că procurorul nu poate dispune interceptări decât pentru 48 de ore, mai mult fiind de competenţa judecătorului.

Nici presa nu scapă de un plus de reglementare. “Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat”, se arată în noul text, si „Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele finanţării şi structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege”.

Un plus al noului text este acela că garantează nu numai drepturile omului, ci şi ale animalelor, maltratarea acestora fiind interzisă în viitoarea Constituţie.