CE Oltenia, obligat de instanță să dea Chișcani-ul înapoi

Curtea de Apel Craiova a decis anularea hotărârii AGA din septembrie 2013, prin care Complexul Energetic Oltenia a preluat grupurile pe gaze de la Chișcani, județul Brăila, printr-o procedură de dare în plată. La mai bine de șase ani distanță, instanța a apreciat că a fost vorba de un ajutor de stat pentru Electrocentrale Galați, care a scăpat atunci de datorii de 6,4 milioane de euro, încasând în plus 1,8 milioane de euro. Totul pentru două grupuri care nu au funcționat niciodată, motivele fiind detaliate în hotărârea judecătorească. Rămâne de văzut dacă actuala conducere a CE Oltenia va reuși să recupereze banii.

Acționarii CE Oltenia vor fi informați în ședința din februarie 2020 cu privire la anularea hotărârii nr. 34/27.09.2013 a adunării generale extraordinare a acționarilor, prin care au fost preluate grupurile de la Chișcani printr-o procedură de dare în plată.

Nu este însă o decizie a administrației, ci a instanței de judecată, care a anulat hotătârea AGEA la cererea acționarului minoritar Fondul Proprietatea.

Grupurile pe gaze de la Chișcani nu au funcționat niciodată, deși salariații au fost plătiți timp de șase ani, plus cheltuielile cu paza și conservarea.

La Tribunalul Gorj a avut câștig de cauză acționarul majoritar, dar FP a dus procesul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar în baza celor stabilite acolo, Curtea de Apel Craiova a dat pe 31 octombrie 2019 sentința definitivă, care anulează preluarea grupurilor de la Chișcani de către CEO.

Experții angajați în dosar au constatat că blocul energetic nr. 1 are autorizație de mediu valabilă până în 2025, dar celălalt are nevoie de investiții de 45 de milioane de euro. Doar dacă ar fi produs cu ambele grupuri, centrala de la Chișcani ar fi putut fi profitabilă, dar cu un profit mic. Pe de altă parte însă, dacă ar fi valorificat terenul și bunurile la preț de fier vechi, CE Oltenia și-ar fi recuperat banii investiți.

Una peste alta, compania a avut doar de pierdut până acum. A șters datorii de 28,7 milioane de lei, a mai plătit în plus 8,1 milioane, în cele trei luni din 2013 ulterioare preluării și în 2014 a avut pierderi de 18 milioane de lei, iar pierderile au continuat și în anii următori.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Fondul Proprietatea, a lăsat decizia pe seama instanței din România, cu unele precizări. Să se verifice dacă tranzacția trece "testul creditorului privat", adică dacă tranzacția ar fi avut loc și dacă în loc de Electrocentrale Galați era o firmă privată. În caz că nu, se poate considera că statul a acordat firmei din Galați un ajutor de stat prin intermediul CE Oltenia, iar acesta ar fi trebuit notificat Comisiei Europene.

Expertul tehnic judiciar desemnat de instanță a constatat că un agent privat nu ar fi beneficiat de o astfel de tranzacție cu CEO. “Prin operațiunea de dare în plată, Complexul Energetic Oltenia SA a dobândit un activ redundant, la care se adaugă preluarea celor 280 salariați aferenți. Din această perspectivă considerăm că un agent privat de pe piața energiei electrice nu ar fi optat pentru încheierea operațiunii de dare în plată, aceasta având toate șansele să conducă la un eșec. În acest context continuarea formelor de executare silită putea fi considerată mai avantajoasă, cu un grad de risc și eforturi mai reduse”, a arătat expertul.

CE Oltenia a avut multe argumente la instanță, inclusiv acela că există o firmă interesată să cumpere grupurile de la Chișcani. “Interesul manifestat de către un investitor (cumpărător) privat în achiziționarea activului CTE Chișcani nu poate decât să rezulte și implicit să denote atractivitatea acestuia. Așa cum este prezentat în adresa indicată mai jos, intenția a fost manifestată de cumpărător prin adresa din data de 21.01.2015, ulterior procesului de dare în plată, în cadrul acestei perioade nu au existat îmbunătățiri substanțiale ale activelor care să justifice o schimbare a interesului investitorilor”, a arătat compania, potrivit hotărârii judecătorești.

Firma Buvoca intenționa să achiziționeze Centrala Termoelectrică de la Chiscani, depunând în acest sens o scrisoare de intenție la CE Oltenia.

Curtea de Apel Craiova a reținut însă că acționar majoritar la ambele companii - Electrocentrale Galați și CE Oltenia - este statul, iar potrivit legii “acționarul care, într-o anumită operațiune are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune”.

Pe cale de consecință, votul acționarilor CEO din septembrie 2013 a fost considerat nul, atrăgând nulitatea absolută a contractului de dare în plată.

Curtea a mai constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile ajutorului de stat, în sensul că ”ajutorul a fost acordat prin intermediul resurselor de stat, măsura fiind imputabilă statului, avantajul are caracter selectiv, este de natură să afecteze schimburile dintre statele membre și să denatureze concurența”.

Vizualizări: 3,290

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: