Cine ne salvează?

 (răspunsul cu litere mici la finalul articolului)

Președintele este doar vârful iceberg-ului de rahat. Imaginați-vă un morman imens de gunoi, corupție, amatorism și lipsă de scrupule, înghețat de trecerea iernilor, ca într-o epocă glaciară locală și avant la lettre. Aceasta este România. O țară în care (întrebați orice mic sau mare întreprinzător) capitalismul nu există, oricâte minciuni am fi auzit în acest sfert de veac. Nu există pentru că nu poți face o afacere corectă pe care măcar să o susții, darămite să mai faci și profit. Legile acestei țări sinistre, conduse de parlamentari penali și habarniști, sunt complet împotriva celor care vor să-și ia destinul în propriile mâini și să-și deschidă o afacere. Făcute în bătaie de joc, de parcă statul însuși s-ar îngriji ca fiii lui să nu ajungă niciodată să se desprindă de el, ca o mamă nebună și exagerat de posesivă care invariabil sfârșește prin a-și devora propriile progenituri.

Orice patron de mică sau mare afacere vă poate mărturisi, în particular, despre nesfârșita serie de șpăgi ”instituționalizate” pe care e obligat să le dea către diverse organisme statale de control în normele cărora e pur și simplu imposibil să te încadrezi fără să pui cruce afacerii. Pentru ca angajații lor să ia șpăgi mai multe și mai diverse, s-a ajuns la nesimțirea ca aceleași birouri de control să se împartă artificial în două birouri distincte, doar pentru sporirea numărului de angajați și pentru facilitarea unei șpăgi mai mari. De asemenea, orice patron vă va spune cum e aproape imposibil să fii corect în plata taxelor, impozitarea impertinent de mare făcându-te să nu rămâi practic cu nimic la sfârșitul lunii. Așadar, trăim într-un stat care își sabotează propria existență, un stat sinucigaș care își încurajează locuitorii la evaziune fiscală și șpagă, un stat bolnav până în măduva oaselor cu largul concurs al tuturor celor care fac parte din sistem. Un sistem care elimină fără prea multe discuții și fără milă orice om corect care nu neapărat se ridică împotriva lui, ci pur și simplu încearcă să-și găsească un rost.

Poate președintele să rezolve această cangrenă? Cu siguranță nu. Poate premierul? Nici măcar. E nevoie de un efort concertat și un sacrificiu aproape unanim din partea tuturor, trebuie stârpit răul fără milă și binele făcut cu forța, dacă altfel nu se poate, pentru că altfel, am văzut-o deja, chiar nu se poate. Și ne mai mirăm că toți oamenii decenți fug dintr-o țară atât de masochistă încât își bate singură cuie în mâini și picioare.

Răspuns: cu siguranță nu PSD-ul

Vizualizări: 161

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: